Şeful ABB a avertizat că Europa riscă concedieri şi şomaj masiv dacă nu acţionează, deşi compania sa tocmai a demonstrat că poate creşte excepţional, cu fabrici şi inginerie în Europa

Compania elveţiano-suedeză ABB e una din cele mai mari din Europa, cu o specializare amplă, în inginerie profundă acolo unde puţini pot atinge performanţe mari. ABB are divizii de producţie a componentelor pentru reţele electrice de talie mare şi mică, localizată, în interiorul fabricilor şi edificiilor cu specializare energetică. Tot ABB dezvoltă şi produce motoare electrice, inclusiv din cele mari, industriale, generatoare, convertizoare de frecvenţă, sistemele de propulsie pentru nave, elemente pentru acţionări industriale, roboţi industriali. Iar pe lângă asta, compania are o prezenţă profundă în automatizări industriale avansate, destinate atât fabricilor, cât şi minelor, rafinăriilor, porturilor şi altor obiecte mari. Şi de curând s-au produs două lucruri care aparent intră într-o contradicţie directă şi paradoxală — pe de o parte, şeful ABB, Morten Wierod, a avertizat că Europa riscă concedieri şi şomaj masiv dacă nu acţionează de urgenţă, iar pe de altă parte ABB a raportat rezultate excelente pentru trimestrul 2 an anului 2026, demonstrând că poate creşte excepţional, chiar dacă are cea mai mare parte a fabricilor şi centrelor de inginerie în Europa.

Foto: Şeful ABB, Morten Wierod

Şeful ABB a făcut declaraţiile sale pentru publicaţia Financial Times, înainte ca ABB să-şi publice rezultatele superbe pentru ultimul trimestru. Morten Wierod s-a arătat uimit de faptul că legislatorii europeni n-au demonstrat niciun „simţ al urgenţei de a acţiona” în a reduce reglementările excesive în industrie. El spune că UE a elaborat un plan de acţiuni, propus de fostul prim ministru italian Mario Draghi şi agreat la nivelul UE, dar, deşi acel plan are deja 2 ani de când a fost anunţat, foarte puţine din acele acţiuni planificate au fost transpuse în realitate, prin legi şi hotărâri adoptate cu adevărat.

„Eu sper că nu va trebui să ajungem la o situaţie de criză enormă în UE, cu concedieri şi şomaj masiv, pentru ca legislatorii să ajungă la sentimentul că trebuie să acţioneze de urgenţă. Dar anume asta se va întâmpla, dacă Europa acţionează de urgenţă”, spune şeful ABB.

El spune că Europa are nevoie nu doar de simplificarea unor reglementări, ci de abolirea completă a unora, care împiedică dezvoltarea de tehnologii noi sau cresc preţurile. Şeful ABB crede că există prea multe reglementări actuale şi viitoare, care impun companiilor o tehnologie sau alta, fără ca restul lumii să o adopte, ceea ce creează presiune şi costuri suplimentare. Wierod nu a punctat clar ce are în vedere — dar putem intui că domeniile indicate nu sunt departe de cele punctate anterior şi de alţi lideri, precum obligativitatea folosirii oţelului verde pentru anumite industrii, care creşte enorm costurile, limitările dure la tipului de energie folosită în diverse domenii, restricţii de CO2, penalizări şi alte reglementări de acest tip care induc costuri adiţionale în operarea companiilor europene şi le fac mai puţin competitive. Abia mai târziu au venit şi rezultatele excepţionale ale ABB şi, în contextul acestor rezultate, putem înţelege mult mai mult ce a avut în vizor Wierod.

ABB e într-un adevărat boom de dezvoltare, indicând rezultate absolut excepţionale, comenzile sale în trimestrul 2 din 2026 crescând cu +30% faţă de anul 2025. Încasările au crescut cu +14%, iar ABB a ajuns să opereze la o marjă de profit operaţional de 20,2% - absolut fabuloasă în raport cu producătorii auto europeni, care sunt la limita profitabilităţii.

Foto: Fabrică ABB din Finlanda

Situaţia ABB e atât de bună, încât datoriile sale nete sunt de doar 30% din profitul net, o cifră care arată un grad foarte mic de îndatorare, şi operare cu capital propriu enorm. Capitalul disponibil propriu e atât de mare, încât ABB a făcut câteva achiziţii importante de companii care produc elemente complementare pentru utilajele şi produsele sale, pentru a le integra şi mai bine şi a avea un ciclu complet de producţie.

Cu asemenea rezultate, ABB tocmai a demonstrat că poate avea creşteri enorme chiar dacă 52.400 dintre cei 110.000 angajaţi la nivel global ai săi sunt localizaţi în Europa. Anume în Europa sunt localizate cele mai multe centre R&D ale ABB, în special în Elveţia, Suedia, Finlanda şi Germania — deci ţări cu costuri mari de operare. Tot în Europa există fabrici uriaşe ale ABB, deci continentul rămâne nucleu ingineriei şi producţiei ABB, mai ales a celei mai tehnologizate.

Dar privind mai atent raportul, putem constata şi nuanţe care explică poziţia şefului ABB. În ponderea de venituri, Europa a avut în continuare creştere, de +3%, iar la comenzi noi — de +12%. Însă marele salt de creşteri vine din SUA, încadrate în regiunea Americilor, unde comenzile cu crescut cu +47,6%, iar veniturile cu +19%. Ce se întâmplă în SUA, ce ar determina o creştere atât de accentuată pentru ABB?

Se construiesc centre de date, într-u ritm galopant, la o scară nemaivăzută. Iar multe din aceste centre de date, dedicate în special inteligenţei artificiale, au consum de electricitate atât de mare, încât echivalează scara unor ţări mai mici. Şi ABB, fiind atât de specializat în toate utilajele posibile pentru reţele electrice, a devenit unul din cei mai căutaţi furnizori de echipamente, întrucât aceste echipamente ABB sunt recunoscute pentru o funcţionare excepţional de fiabilă.

Prin urmare, o mare parte din rezultatele excepţionale ale ABB se datorează efectiv centrelor de date pentru inteligenţă artificială şi implicit faptului că SUA, prin reglementările mult mai simple pentru acestea, favorizează construcţia lor şi creşterea enormă a acestei industrii. UE, însă, e mult mai restrictivă faţă de centrele de date şi inteligenţa artificială, de asta a devenit o regiune ocolită de acest boom tehnologic. Iar asta ne face să înţelegem mai bine ce a vrut să spune şeful ABB atunci când a criticat reglementările europene.

În Europa şi multe alte regiuni ale lumii, creşterile vine şi datorită trecerii la energie regenerabilă, care impune multe actualizări de reţele electrice, construcţii de centrale de stocare sau noi surse de producţie a energiei. Europa contribuie cu 31,6% în veniturile ABB, dar Americile au devansat ponderea cu mult, până la 40%.

Aşadar, divizia aducătoare de cele mai mari creşteri a fost cea de echipamente electrice, urmată de cea de motoare electrice, generatoare şi sisteme de propulsie. Dar divizia de automatizare, cea care livrează în primul rând servicii industriale, de la roboţi la eficientizări de procese, a crescut mai slab în venituri şi a scăzut cu -14% în numărul de comenzi. Iar aici vine şi semnalul de alarmă, care l-a făcut probabil pe şeful ABB să facă acele declaraţii publice — or, dacă aceste comenzi scad, înseamnă că în fabrici, mai ales în cele din Europa, se investeşte mai puţin, atât în construcţia celor noi, cât şi în retehnologizarea celor actuale.

Şi şeful ABB spune clar că fabricile europene sunt puse în dificultate majoră, care s-a accentuat odată cu criza din Iran şi preţul care a crescut din nou la petrol şi gaz. Această criză energetică subminează şi mai mult competitivitatea Europei, iar reglementările mai simple ar putea aduce reduceri atât de necesare de presiune, pentru a le permite companiilor europene să reziste mai bine.

Totuşi, şeful ABB are şi o notă optimistă, spunând că ABB e determinată să-şi păstreze concentrarea europeană, ba chiar 51% din investiţiile sale majore de capital se realizează în Europa, chiar dacă pondera veniturilor europene e mai mică. El spune că nucleu ingineresc european reprezintă un activ strategic extrem de preţios, care trebuie dezvoltat. Dar până şi compania sa, aflată acum într-o poziţie atât de bună, nu poate supravieţui pe termen lung dacă industria europeană se deteriorează, aşa cum o sugerează unii indicatori din vânzările ABB. De aici vine şi apelul la acţionare de urgenţă, nu programe care să dureze ani până sunt implementate. Şi e cât se poate de clar că şeful ABB şi-ar dori ca Europa să nu rateze marile capitole tehnologice noi, precum inteligenţa artificială, prin reglementări conservatoare care nu-şi mai au locul în lumea dinamică a zilelor noastre.