Continuarea autostrăzii A8 din România pe teritoriul Republicii Moldova a ajuns la etapa studiului de fezabilitate şi atribuirea denumirii

Despre construcţia primei autostrăzi din Republica Moldova se discută intens de aproximativ 3 ani, de când s-au atribuit primele contracte de construcţie a autostrăzii A8 din România, numită şi autostrada Unirii. Încă din start conceptul general prevedea construcţia pe un traseu care s-ar conecta cu noul pod în regim de autostradă la Ungheni, după care ar ajunge la Chişinău şi într-o perspectivă viitoare şi la Odessa. Pe atunci se discuta numele de A1 pentru această autostradă, întrucât ar fi prima din Moldova, iar construcţia ei era estimată ca fiind mai raţională în două etape, prima fiind cea dintre Ungheni şi Chişinău, şi restul, până la hotarul sud-estic al Moldovei, într-o etapă ulterioară. Astăzi Administraţia Naţională a Drumurilor din Moldova (AND) a făcut anunţ surpriză, lansând licitaţia pentru studiul de fezabilitate al primului segment iniţial al autostrăzii şi anunţând totodată că prima autostradă din Moldova va avea numele de A8.

Aparent, sună neobişnuit ca prima autostradă din Republica Moldova să aibă atribuit numele de A8, dar e logic din perspectiva continuităţii autostrăzii pe teritoriul României şi Moldovei, mai ales dacă gândim într-o perspectivă viitoare al unui spaţiu european comun, fără hotar şi control vamal la Prut.

Aşa cum se estima anterior, primul segment al autostrăzii va viza traseul dintre Ungheni şi Chişinău, dar anunţul de licitaţie specifică mai exact punctul în care trebuie să ajungă autostrada — în apropiere de satul Budeşti, suburbie a oraşului Chişinău, situat la nord-est de capitala Moldova.

Foto: Traseul viitoarei autostrăzi A8 din Moldova, primul segment e delimitat de punctele verde şi roşu

Autostrada va ajunge totodată şi în imediata apropiere de punctul nordic al Chişinăului, la nodul rutier de la Cricova şi Stăuceni. De acolo era va urma un traseu identic cu actualul drum M5 spre comuna Budeşti, ajungând în punctul unde în prezent e intersecţia cu traseul R5, care face intrarea estică spre Chişinău prin Tohatin.

De fapt, autostrada va urma conturul actual al traseului M5 pe o distanţă semnificativă a ei, începând de la intersecţia acestuia cu drumul G88, care duce spre satele Rădeni şi Năpădeni. Dacă ar fi să comparăm actuala distanţă dintre Chişinău şi Bălţi, peste 50% din traseul actual M5 ce conectează aceste două oraşe se va transforma în noua autostradă A8. După asta, traseul urmează aproximativ drumul actual G88 până spre Corneşti, după care autostrada va urma traseul actualului drum R1 spre Ungheni şi Iaşi.

Foto: Cu verde e macat traseul viitoare autostrăzi A8, cu săgeată oranj e marcat punctul până la care autostrada va coincide cu actualul traseul M5

Acest prim segment de autostradă, care e inclus acum în studiul de fezabilitate, va avea lungime aproximativă de 125 km, iar lungimea exactă va fi determinată în urma studiului, întrucât acelaşi studiu trebuie determine traseul exact cu conturarea parametrilor tehnici exacţi pentru viitoarea licitaţie de proiectare şi construcţie a autostrăzii.

Prin urmare, studiul de fezabilitate contractat acum nu e o simplă analiză economică a autostrăzii, cu un studiu profund care conţine şi servicii avansate de inginerie civilă. Aceste servicii vor presupune definirea traseului exact al autostrăzii, geometria ei, declivităţile corecte pentru scurgerea apelor, definirea numărului necesar de poduri, viaducturi, bretele, noduri rutiere eventual tuneluri. De asemenea, studiul trebuie să identifice şi ce terenuri vor trebui expropriate, calculând şi costurile acestei operaţiuni.

Licitaţia prevede că întregul studiul trebuie elaborat cu analize detaliate în teren, nu doar în birou, făcându-se analize de sol, hidrologie, relief, conexiuni necesare cu trasee actuale, etc. Ba chiar studiul trebuie să studieze şi impactul asupra mediului şi faunei din jur, estimând şi numărul necesare de pasaje destinate animalelor.

De asemenea, se vor estima din start şi zonele de staţionări aferente autostrăzii, cu parcări pentru camioane, benzinării, cafenele şi alte facilităţi. Iar pentru poduri există deja standarde tehnice avansate pe care studiul trebuie să le ia în calcul pentru a estima geometria acestora.

Studiul trebuie să livreze la final o listă foarte detaliate cu specificările tehnice ale autostrăzii viitoare şi o estimare a costurilor detaliate, adaptate la materialele care pot fi folosite din Moldova şi costurilor de operare şi construcţie de aici. Prin urmare, ceea ce se contractează acum e un studiu de fezabilitate cu elemente avansate de inginerie civilă. Costul estimat în anunţul licitaţiei e de 87,881 milioane de lei, echivalentul a circa 4,4 milioane de euro la cursul actual.

Termenul de realizare al studiului e stabilit la 30 septembrie 2027, deci termenul de realizare e de aproximativ un an din momentul semnării contractului. După asta, în baza studiului va putea fi agreată acoperirea finanţări construcţiei autostrăzii, şi anunţarea unei licitaţii pentru proiectarea detaliată şi construcţia ei. Teoretic, dacă se va merge într-un ritm alert, e foarte posibil ca acest prim segment de autostradă să fie gata către anul 2031-2032, deci peste 5-6 ani din acest moment.

Către acel moment şi toată autostrada A8 din România va fi gata, astfel încât va exista o continuitate deplină a autostrăzii A8 de la Chişinău, la Ungheni, Iaşi, Paşcani, Târgu Mureş, după care vor urma conexiunile cu autostrada A3 spre Cluj Napoca şi Oradea sau A10 şi A1 spre Sibiu, Deva, Timişoara şi Nădlac. Atunci se va putea spune că şi Chişinău e conectat la reţeaua unitară de autostrăzi a Uniunii Europene, cu conexiuni rutiere rapide şi sigure cu oraşele României şi a întregii Uniuni Europene.

Foto: Am modificat harta celor de 130km.ro pentru a include şi segmentul de autostradă A8 de pe teritoriul Moldovei şi a vedea totodată şi termenii de finalizare pentru autostrăzile construite în România