Inginerii din China au creat un sistem de recunoaştere facială a peştilor la o hidrocentrală, folosind o tehnologie aplicată în oraşe şi pe autostrăzi

China e o ţară recunoscută pentru un nivel comprehensiv, aproape omniprezent, de monitorizare a locurilor publice prin sisteme avansate, cu multiple camere video, conectate la sisteme inteligente de procesare. Estimările Asociated Press din anul 2025 arătau că în China ar exista în mediu o cameră de supraveghere la fiecare doi locuitori, cu 700 de milioane de camere active în ţară. În unele oraşe mari, proporţia se apropie de 1 la 1. Şi aceste sisteme care procesează imaginile video au capacităţi ultra avansate de recunoaştere facială, care pot efectua trasabilitatea şi identificarea oamenilor din imagine în corelarea cu datele din registrul de populaţie. Iar asta e valabil nu doar pentru oamenii ce se plimbă lent pe trotuare urbane deschise, ci şi pe autostrăzi, sistemele fiind atât de avansate, încât pot prinde imagini suficient de rapid şi de clare ale celor din maşină, pentru a le procesa similar. Ei bine, toată această tehnologie a chinezilor a evoluat atât de mult, încât acum inginerii chinezi au creat un sistem de recunoaştere facială a peştilor la hidrocentrala Zangmu din regiunea Tibet,, construită pe râul Yarlung Zangbo.

Hidrocentrala, la fel ca multe altele construite pe râul, are un pasaj separat dedicat peştilor, integrat cu relieful de alături, astfel încât să pare cât mai natural pentru peşti şi aceştia să poată circula.

Asemenea pasaje sunt cruciale pentru a păstra migraţia peştilor în râuri, fapt care garantează şi păstrarea abilităţilor acestora de a se reproduce şi a menţine ecosistemul viu. De multe ori, când se construieşte o nouă hidrocentrală, principalele îngrijorări care sunt enunţate ţin de efectul asupra ecosistemului din jur şi în mod special efectul asupra migraţiei peştilor din cauza barajelor mari.

Râul Yarlung Zangbo, pe care e construită hidrocentrala, e cel mai mare şi mai lung din regiunea Tibet, iar efectul asupra peştilor şi întregului ecosistem din jur era unul crucial. Hidrocentrala are un baraj principal de 116 metri înălţime şi 6 grupuri cu turbine a câte 85 MW, atingând o putere totală de 510 MW.

De când e inaugurată hidrocentrala, pasajul piscicol a fost monitorizat în permanenţă, dar acesta sarcină era făcută manual, cu un departament între de oameni care numărau manual peştii şi încercau să identifice specia lor, categorisind numărările şi după specie, pentru a se asigura că niciuna din ele nu are de suferit. Râul are mai multe specii de peşti ce există doar acolo, prin urmare, şi păstrarea lor era imperativă.

Ei bine, acum în locul unui grup întreg de chinezi care fac ture să numere peştii va opera noul sistem de recunoaştere facială a peştilor, asistată de inteligenţa artificială. Noul sistem foloseşte sonare şi camere video capabilă să filmeze în apă curgătoare.

Aceste imagini şi date de la senzori sunt procesate apoi în timp real cu ajutorul inteligenţei artificiale, antrenate să identifice special peştilor după caracteristicile specifice. Mai mult ca atât, deşi hidrocentrala nu are vreo cerinţă de a identifica personalizat fiecare peşte, autorii sistemului spun că el poate distinge peştii individuali după trăsături biometrice şi se poate asigura că nu numără de două ori acelaşi peşte. Asta ne arată cât de mult au evoluat tehnologiile de recunoaştere facială în China, dacă acum şi peştii unei singure specii pot fi distinşi între ei.

Dar aceste date sunt mai degrabă parte a unui studiu experimental adiţional. Statistica oficială pe care trebuie să o genereze noul sistem ţine de numărarea peştilor pentru fiecare specie şi alertarea despre survenirea unor perioade mai aglomerate de migraţie sau despre situaţii atipice.

Nu este primul sistem din lume care să numere peştii la o hidrocentrală în format automatizat şi nici precum care să recunoască parţial şi speciile. Dar e primul din lume care ia aptitudini de recunoaştere facială atât de avansată.

Chinezii spun că sistemul are deocamdată o rată de precizie de 95%, dar va deveni mai bun în timp.

Totuşi, sistemul a reuşit să arate deja că migraţia de peşti în această perioadă e la acelaşi nivel cu anii de dinaintea construirii hidrocentralei, demonstrând că impactul hidrocentralei asupra ecosistemului a fost minim. Iar acest sistem ar trebui să ducă la aprobarea mai uşoare a construcţiei altor hidrocentrale viitoare, cu garanţia construirii canalelor piscicole similare, monitorizate în acelaşi mod.

China este ţara lider în construcţia de hidrocentrale în prezent. Peste 70% din capacităţile de hidrocentrale noi, aflate acum în proces de construcţie în lume, îi revin Chinei. În total, în lume se construiesc puţin peste 400 GW de hidrocentrale noi, inclusiv din cele prin pompaj, din care peste 300 GW îi revin Chinei. Din ele, 217,5 GW sunt hidrocentrale prin pompaj, iar restul revine hidrocentralelor obişnuite de producţie. Iar asta înseamnă că, dacă separăm doar hidrocentralele de pompaj construite în lume, 90% din ele îi revin Chinei.

Prin urmare, ideea recunoaşterii faciale a peştilor poate părea jovială, dar pentru chinezi înseamnă depăşirea rapidă a celei mai importante bariere în aprobarea construcţiei altor hidrocentrale noi. Acum, cu noul sistem, ei vor putea bifa din start garanţia că peştii locali nu vor fi afectaţi şi toate procesele birocratice vor dura mult mai puţin, iar sistemul energetic al ţării primeşte astfel un impuls de eficienţă şi rapiditate în dezvoltare.