Norvegia are cele mai grele maşini din Europa, iar România e în top 5 la cele mai uşoare în statisticile de kilograme, emisii CO2 şi putere medie a automobilelor noi

Norvegia a devenit în ultimii ani o ţară etalon pentru tranziţia la maşini electrice, ajungând la o proporţie a acestora de peste 98% în rândul maşinilor noi, iar printre maşinile de toată vârstele, aflate în circulaţie, electricele au devenit deja cea mai mare categorie, devansându-le pe cele diesel, apoi şi pe cele cu benzină. Spre deosebire de alte ţări europene, norvegienii s-au obişnuit mai rapid cu electricele pure şi nu mai privesc cu mare dorinţă spre plug-in hibride, acestea având vânzări aproape inexistente. Iar toată această situaţie a făcut ca acum Norvegia să aibă cele mai grele maşini noi din Europa, cu o medie de 2.122 kg în masa proprie. Din fericire, acest indicator care pune presiune pe infrastructura de drumuri e recompensat prin locul 1 obţinut de Norvegia în topul celor mai curate maşini din Europa, cu cea mai mică medie a emisiilor CO2. România e şi ea în top, doar că la categoria celor mai uşoare maşini, se arată în datele statistice obţinute de publicaţia suedeză Vi Bilagare.

Statisticile se bazează pe înmatriculările de automobile noi de pe parcursul anului 2025. Aceste statistici conţin greutatea proprie medie a maşinilor noi, cumulând toate tipurile de propulsie, puterea medie a sistemului lor de propulsie, dar şi emisiile CO2. Iar aceste valori de emisii ne oferă şi date valoroase pentru a le analiza într-un context mai larg.

Norvegia e deopotrivă ţara cu cele mai grele maşini, cele mai curate maşini, dar şi cele mai puternice — iar aici se vede clar efectul electrificării aproape totale a pieţei de automobile noi. Aşa arată viitorul electrificat şi pentru restul Europei, aparent, cu maşini grele, dar curate şi mult mai puternice. Media de greutate în Norvegia e de 2.121 kg, aşa cum menţionam mai sus, iar media de emisii CO2 e de doar 3,8 g/km! Trei grame de CO2 la km, în mediu, e o cifră pe care şi-ar dorit-o orice ţară din lume, iar în cazul Norvegiei ea e formată de cele puţin peste 1% de maşini cu combustie care se mai vând în ţară.

Puterea medie a maşinilor noi achiziţionate în Norvegia e de 288 CP, ceea ce sună foarte intrigant, iar asta e din nou efectul epocii noi, a maşinilor electrice, cu puteri mult mai mari. Deci, nu se poate spune că norvegienii ar suferi din cauza tranziţiei la maşini electrice, iar când ne mai amintim şi faptul că ţara operează cu aproape 100% energie regenerabilă ieftină, cu supraproducţie care e şi exportată la vecini, atunci în Norvegia maşinile electrice şi toată tranziţie are cu siguranţă un raţionament profund.

Danemarca a avansat în ultimul timp foarte mult în direcţia maşinilor electrice, iar asta a clasat-o pe locul 2 în topul greutăţii medii, cu 1.939 kg. Islanda urmează cu 1.935 kg, urmată de Suedia cu 1.912 kg şi Finanda cu 1.832 kg.

La polul opus, al celor mai uşoare maşini, domină Grecia, cu 1.408 kg în greutatea medie a maşinilor. Grecia e urmată îndeaproape de Croaţia, cu 1.444 kg şi de Italia cu 1.452 kg. Apoi, pe locul 3 vine Franţa cu 1.499 kg, aceste 4 ţări fiind singurele care au medii mai mici de 1,5 tone. Primele trei — Grecia, Croaţia şi Italia, au printre cele mai mici cote de maşini electrice din Europa şi au şi o tradiţie de a da preferinţă maşinilor compacte, agile pe străzile înguste şi uşoare.

România se clasează pe locul 5 în topul celor mai uşoare maşini noi, cu 1.505 kg, fiind relativ aproape de Franţa. Şi în România maşinile practice şi relativ uşoară au o cotă mare de piaţă, în timp ce cele mari, electrice şi excesiv de grele au o cotă mai mică şi n-au reuşit să încline balanţa prea mult.

Mai jos se poate vedea topul complet al greutăţii medii pentru maşinile noi înmatriculate în 2025 în Europa.

Sursa statistici: Vi Bilagare

În topul celor mai puternice maşini Polonia nu e inclusă din cauza indisponibilităţii informaţiilor, iar după Norvegia urmează Islanda, cu 248 CP în mediu. Suedia are 234 CP, iar Danemarca — o medie de 233 CP. Aceste 4 ţări sunt singurele cu o medie de peste 200 CP, or, chiar şi Germania, cu autostrăzile sale fără limită de viteze, e poziţionată pe locul 5, cu 190 CP în mediu.

Grecia e din nou pe locul 1 la polul opus, cu cele mai puţin puternice maşini. Grecii sunt fericiţi cu o medie de 126 CP. Italienii urmează îndeaproape, cu o medie de 131 CP. Croaţii au o medie de 133 CP, iar spaniolii — o medie de 136 CP. România are o medie de 139 CP, identică celei din Franţa.

Mai jos se poate vedea topul complet al puterii medii de propulsie pentru maşinile noi înmatriculate în 2025 în Europa.

Statisticile arată că în aceste ţări cu maşini mai uşoare şi mai puţin puternice încă mai există maşini de sub 1.000 kg care se bucură de popularitate — cum ar fi Suzuki Swift, de 994 kg, Kia Picanto de 981 kg sau Hyundai I10, de 996 kg. De asemenea, Kia Picanto şi Hyundai I10 au motoare de doar 63 CP, Toyota Aygo e disponibilă cu un motor de 72 CP, iar Peugeot 208 încă mai e vândut cu un motor de 75 CP. La polul opus, campionii greutăţii în Europa sunt modele precum Mercedes G580 Electric, care cântăreşte 3.085 kg în masă proprie, sau Mercedes-Maybach EQS 680 cu 3.075 kg.

Ei bine, emisiile medii de CO2 ale maşinilor noi înmatriculare în Europa arată un tablou cel puţin la fel de interesant. Norvegia am menţionat-o mai sus, cu 3,8 g/km, iar Danemarca o urmează, cu o medie de 40,2 g/km. Finlanda are 51,1 g/km, Olanda are 51,4 g/km, iar Suedia — 53,9 g/km.

România e de această dată la mijlocul clasamentului, cu o medie de 116,2 g/km. Campionii emisiilor, de la coada clasamentului, sunt Bulgaria, cu 125,1 g/km, Cehia cu 127,9 g/km şi Slovacia cu 132,8 g/km. Dar asta e media maximă a emisiilor dintr-o ţară europeană.

Iar asta însemnă că, la o medie de exploatare de 12.000 km pe an, maşinile din Slovacia emit în mediu 1,6 tone de emisii CO2 anul per maşină, cele din România — 1,395 tone anual per maşină, iar cele dintr-o ţară din top 5, precum Suedia, emit în mediu 0,647 tone anual per maşină.

De ce menţionăm tonele de CO2 emis anual per maşină? Petru că acum câteva zile publicam un articol de analiză despre o partidă de 24 de motoare V18 imense fabricate în Germania şi livrate unui centru de date, şi spuneam că doar acele 24 motoare vor emite anual că 1 milion de maşini noi. Calculasem atunci, din datele tehnice ale producătorului, că emisiile de CO2 ale acelor 24 de motoare vor fi de 1,65 milioane de tone de CO2 anual şi menţionam atunci că media maşinilor noi în Europa, la 12.000 km parcurşi în mediu anual, ar fi de 1,62 tone de CO2 pe an. Iar 1,65 milioane de tone de CO2, divizat de 1,62 tone per maşină, rezulta în 1.012.269 automobile.

Statisticile de azi confirmă cifra de acum câteva zile şi o fac cumva şi mai reprezentativă dacă izolăm doar maşinile cu combustie, pentru a le compara direct cu acele motoare uriaşe. Dacă aplicăm media totală a întregii pieţe auto, cu toate tipurile de propulsie, la tabloul anului 2025 pe câteva din ţări, atunci emisiile acelor 24 motoare dintr-o singură livrare echivalează cu 1.031.250 automobile la media Slovaciei, 1.182.796 automobile la media României şi 2.550.232 automobile la media Suediei!

Iar această comparaţie de context ne arată încă o dată că situaţia unor ţări ca Norvegia, care au atins doar 3,8 kg/km de CO2, e una absolut admirabilă, mai ales în corelare cu energia regenerabilă cu care sunt alimentate aceste maşini, dar în acelaşi timp nu putem ignora scara imensă a emisiilor venite de la unele din aceste centre de date, când un singur proiect anulează uneori tot beneficul obţinut cu atât efort în unele ţări europene de lumea auto.