Şeful de logistică a producţiei la BMW spune că roboţii umanoizi sunt mai lenţi decât oamenii în a munci în fabrici

În ultimii doi-trei ani, roboţii umanoizi au făcut avans imens în tehnologia şi abilităţile lor, ajutaţi atât de dezvoltarea unor electromotoare mici, care pot oferi precizia necesară controlului fiecărei mici articulaţii, în locul sistemelor hidraulice folosite anterior, cât şi de dezvoltarea inteligenţei artificiale, care îi poate ajuta pe aceşti roboţi să distingă şi să înţeleagă mult mai bine şi mai logic ceea ce văd în faţa lor, fără a se baza doar pe senzori simpli şi algoritmi programaţi cu rigiditate. Ei bine, mulţi dintre producătorii auto au şi inclus roboţii umanoizi în fabricile lor sub formă de test, BMW fiind unul dintre primii, iar chinezii făcând aceste testări şi implementări pilot într-o formă chiar mai răspândită. Hyundai, însă, a mers cel mai departe în acest proces, întrucât deţine de câţiva ani compania Boston Dynamics, unul din pionerii absoluţi ai acestei industrii. Boston Dynamics are deja roboţi avansaţi ce pot munci în fabrici, iar aceştia au început a fi implementaţi pe larg mai ales în fabricile din Coreea de Sud, unde acum câteva luni muncitorii au intrat în grevă din cauza acestor roboţi umanoizi aduşi în fabricile lor şi a îngrijorărilor de salarii şi locuri de muncă. Ei bine, de curând publicaţia New York Times a investigat evoluţia acestor roboţi, făcând descoperiri interesante, precum cea enunţată de şeful de logistică a producţiei la BMW, Ulrich Wieland, spune că roboţii umanoizi sunt mai lenţi decât oamenii în a munci în fabrici.

BMW testează roboţii Figure la fabrica din Spartanburg, SUA, în ultima lor generaţie 03, după ce a testat şi alte două ipostaze anterior. Fabrica e una de importanţă majoră la BMW, întrucât e singura din SUA, fiind şi cel mai mare exportator industrial din ţară, şi asamblează majoritatea SUV-urilor mărcii BMW.

Şeful de logistică a producţiei la BMW spune, însă, că aceşti roboţi sunt deocamdată mai lenţi decât oamenii, chiar şi în ultima lor generaţie. Dar tot el spune că aceştia au progresat mult în ultimii ani şi probabil va veni la un moment dat şi momentul când aceştia vor depăşi oamenii în viteza de muncă şi randamentul rezultat.

O impresie sceptică despre roboţii umanoizi şi utilitatea lor în industrie a fost exprimată până şi de directorul executiv al MIT Industrial Performance Center, Ben Armstrong. Acest centru de cercetare aparţine renumitei universităţi MIT, şi e considerat unul din pilonii de cercetare şi validare a tehnologiilor industriale cu aplicaţii practice. Şi Ben Armstrong, directorul executiv de aici, spune că „roboţii umanoizi reprezintă deocamdată o rezolvare de un milion de dolari a unei probleme de 100 de dolari”.

Acesta spune că automatizările mai simple pot aduce beneficii mult mai mari în sarcinile repetitive decât aplicarea roboţilor umanoizi. El argumentează asta prin faptul că fabricile moderne de automobile sunt deja foarte tehnologizate şi automatizate, cu o mică parte de operaţiuni rămasă a fi executată manual sau ghidată de oameni. Prin urmare, în viziunea lui, roboţii au doar această mică arie de logistică a producţiei unde pot aduce îmbunătăţiri, iar productivitatea câştigată datorită lor poate fi mică în raport cu costurile şi riscurile.

Cei de la General Motors au adoptat o abordare mai apropiată de multe fabrici chinezeşti, care preferă roboţi cu braţe, dar fără picioare, ci montaţi pe platforme mobile, acţionate de roţi. Chinezii au deja şi asemenea roboţi cu 6 braţe, ca să muncească mai mult şi mai productiv. Şi cei de la GM spun, la fel ca şi chinezii, că mâinile sunt foarte utile într-o fabrică, iar picioarele unor roboţi nu prea aduc utilitate, ci doar adaugă cost şi complexitate.

Din datele comunicate de către cei de la Hyundai în testele lor anterioare în SUA şi apoi în Coreea de Sud, aceştia se declară mulţumiţi de progresul robotului lor Boston Dynamics Atlas, şi spun că motorica acestuia e excelentă. Partea care îl face uşor mai lent decât oamenii în anumite sarcini e interpretarea vizuală şi înţelegerea cu ajutorul inteligenţei artificiale, urmată de ajustarea acţiunilor robotului.

Un om identifică rapid o poziţie greşită a unei piese din faţa sa şi mâinile sale acţionează imediat. La un robot, tot acest proces trebuie să treacă prin etape succesive de analiza şi argumentare cu algoritmi. Şi anume aici se pierde din viteză.

Dar aceste discrepanţe nu sunt valabile la toate sarcinile. Roboţii umanoizi s-au dovedit a fi excelenţi la sortarea pieselor din depozite şi la pregătirea lor pentru linia de asamblare. Acolo, la acele munci repetitive şi plictisitoare, mintea şi ochiul uman poate fi mai ager când funcţionează cu atenţie maximă, dar în timp poate surveni oboseala şi atenţia redusă, în timp ce roboţii vor continua procesarea cu aceeaşi vigilenţă pe tot parcursul turelor.

Aşadar, deşi acum pare că oamenii pot fi încă absolut liniştiţi la locurile lor de muncă în fabrici, întrucât roboţii sunt scumpi, fără a fi mai rapizi decât oamenii, cel mai probabil e doar o situaţie tranzitorie, valabilă acum, dar nu neapărat şi peste alţi trei ani. Or, trebuie să ne amintim că însăşi ideea de a testa roboţi pe liniile de asamblare în fabrici are abia 2-3 ani. Şi în aceşti ani tabloul roboţilor umanoizi în lume s-a schimbat cu un ritm absolut galopant.

Foto: Roboţi Ubtech, livraţi deja în serie în China

Şi faptul că roboţii umanoizi sunt încă mai lenţi decât oamenii azi, nu înseamnă că ei vor mai rămâne lenţi în 2028 sau 2029. Iar la cât de mulţi producători auto caută să taie costuri şi să poată concedia uşor oameni, roboţii umanoizi ar putea părea soluţia perfectă pentru mulţi dintre ei, or, trei roboţi care funcţionează în ture mai scurte pe aceeaşi poziţie, schimbându-şi succesiv poziţia unuia din ei pe linia de asamblare, cât ceilalţi doi îşi încarcă bateriile, pot înlocui împreună munca a trei oameni. Iar costurile lor nu sunt de milioane, ci de zeci de mii de dolari pe unitate. Prin urmare, un asemenea robot înlocuieşte salariul brut al unui angajat pe 1—1,5 ani. Iar o investiţie de capital în fabrici, care se răscumpără într-un termen atât de scurt, e una de vis pentru investitori, dacă se demonstrează că ea funcţionează deja la parametrii comparabili. Deci, prezentul mai lasă loc de linişte şi relaxare pentru oameni, dar viitorul ar putea aduce schimbări majore de paradigmă.