Slovacia a descoperit cu stupoare că noile sale camere radar pot fi accesate de la distanţă pentru spionaj, având implantate module electronice speciale pentru asta

Slovacia, ca şi multe alte ţări din lume, are camere radar avansate, care mai pot monitoriza şi alte încălcări de circulaţie pe lângă depăşirea vitezei, precum trecerea pe roşu sau folosirea telefonului. Cel mai nou proiect din Slovacia a prevăzut instalarea a 279 de asemenea camere radar în ţară, fiind cofinanţat din fonduri UE. Doar că acum Serviciul de Securitate Naţională din Slovacia (NBU) a descoperi că noile camere radar pot fi accesate de la distanţă pentru spionaj din Rusia, având implantate module electronice speciale pentru activarea diverselor funcţii de la distanţă, se arată în comunicatul NBU din Slovacia.

Camerele au fost cumpărate de la o companie din Cipru, pe nume Soitron, care a câştigat licitaţia în acest proiect. E important să menţionăm că cele 279 de camere radar din acest proiect nu fuseseră încă instalate, ci doar primele două exemplare au fost montate pe trasee de test, în paralele ele trecând şi certificarea din Slovacia.

În acte, producătorul acestor camere radar era o companie cipriotă, pe nume Sodasus, iar la certificarea în Slovacia numele de model al acestor camere a fost înregistrat drept NERO R-ONE. În această vară, certificatul a fost obţinut cu succes, ceea ce ridică acum mari semne de întrebare. Doar că se pare că organismul de certificare a verificat doar cât de corect înregistrează acestea depăşirile de viteză şi alte încălcări, fără a intra în esenţa construcţiei lor electronice.

Serviciul de informaţii şi securitate cibernetică NBU a făcut-o, însă, dezasamblând cele două camere şi inspectând profund construcţia lor. Şi aici e un fapt curios, că NBU a recurs la aceste verificări după ce presa slovacă a sesizat un aspect foarte asemănător al noilor camere cu sistemele Gordon ruseşti şi a tras alarma dacă nu cumva există vreo conexiune.

Primul lucru care l-a descoperit NBU e că în interior camerele erau de fapt, ruseşti, de model Cordon, fiind doar reambalate şi redenumite în NERO R-ONE. Deci, suspiciunea presei slovace s-a confirmat în totalitate. Doar că dincolo de asta, s-au descoperit lucruri mult mai grave.

Plăcile de circuite integrate ale camerelor aveau integrate în ele un modul 3G/4G adiţional, neinclus în documentaţia tehnică, ceea ce constituie un canal suplimentar şi separat de comunicare celulară, faţă de conexiunea normală a camerelor cu infrastructura operatorului. Pe lângă asta, exista şi un modul de Wi-Fi pentru conectare locală.

Pe lângă asta, în circuite şi software erau implantate 12 numere de telefon ruseşti, care era inactive la prima vedere, dar erau programate să execute acţiuni la primirea unor mesaje SMS cu texte predefinite pentru declanşarea acelor comenzi. Aceste comenzi puteau deschide efectiv accesul de la distanţă a camerelor şi transmiterea fluxului de imagini video.

Însă posibilităţile tehnice erau mult mai avansate de atât, putându-se exploata şi întreaga infrastructură şi reţea a operatorului de camere. Iar asta înseamnă şi acces indirect la baza de date cu numere de înmatriculare, cetăţeni proprietari de automobile, localizările şi urmăririle numerelor de înmatriculare dorite şi multe alte funcţii ce derivă din posibilităţile de a avea acces la aceste informaţii.

S-a descoperit că exista şi cont root cu parolă codată în electronica dispozitivului, care dădea un nivel superior de acces chiar şi faţă de contul autorizat al operatorului camerelor video. Cu acel cont, orice avea acele date şi adresa IP a camerei putea accesa fluxul video.

În urma acestor descoperiri, serviciul NBU din Slovacia a emis o interdicţie de a instala aceste camere radar pe drumurile publice din Slovacia şi a emis o atenţionare pentru toate celelalte ţări din UE, cu recomandarea să verifice dacă sistemele lor de camere radar nu au vulnerabilităţi similare. Compania cipriotă a declarat nu ştia nimic din toate aceste probleme şi a întors deja banii înapoi ministerului slovac al transporturilor, declarând că nu va instala acest model de camere în nicio altă ţară. Se pare că există, însă, deja unele ţări care folosesc sisteme similare, Croaţia fiind una din ele.

NBU spune că nu are dovezi că Rusia ar fi accesat de facto aceste portiţe tehnice implantate în camerele video, dar acest fapt e mai puţin relevant la această etapă iniţială decât însăşi prezenţa acestor elemente neautorizate, cu un vădit risc de securitate cibernetică, în acest camere radar. Şi situaţia din Slovacia ar putea servi drept un mare semnal de alarmă pentru multe alte ţări, care, în dorinţa declarată de a spori siguranţa rutieră s-a putea pomeni cu asemenea vulnerabilităţi cibernetice montate cu propriii bani pe drumurile publice.