Un oftalmolog inventator e omul care plătit 40 milioane de dolari pe primul exemplar al lui Ferrari Luce electric

Acum două zile scriam că primul exemplar fabricat al noului Ferrari Luce electric, cu numărul de caroserie 000, a fost vândut la o licitaţie cu fabuloasa sumă de 40 de milioane de dolari, devenind a 5-a cea mai scumpă vândută maşină din toată istoria şi plasându-se zona de sus a preţurilor la care au fost vândute apreciatele modele clasice Ferrari 250 GTO în ultimii ani. Performanţa lui Luce la licitaţie a fost surprinzătoare pentru toţi, chiar şi pentru producător şi organizatorii licitaţiei, or, Ferrari Luce a fost cel mai criticat model al mărcii italiene la lansare din ultimii probabil vreo 40-50 de ani încoace. Acum s-a aflat şi cine e cumpărătorul care a plătit 40 de milioane de dolari pe acest model electric Ferrari — un oftalmolog inventator, Dr. Herbert Wertheim, deţinător a peste 100 de patente.

Dr. Herbert Wertheim, în vârstă de 87 de ani, e un personaj cunoscut printre colecţionarii de top de automobile, fiind numit Herbie în această comunitate. El nu e la prima sa achiziţie, chiar anul trecut mai surprinzând o dată lumea, când a cumpărat un exemplar de Ferrari Daytona SP3 cu 26 milioane de dolari.

În acest an, însă, Dr. Herbert Wertheim a decis să meargă şi mai sus în miza sa, deşi maşina achiziţionată e una electrică şi e puţin probabil că la o revânzare ulterioară va mai aduna vreodată o sumă similară.

Dr. Herbert Wertheim şi-a făcut iniţial studiile în inginerie, după care în medicină, iar cele mai mare descoperiri ştiinţifice ale sale au pornit din momentul în care a înţeles mult mai profund modul în care razele ultraviolete directe pot afecta ochiul uman şi pot induce formarea cataractelor. În rezultat, în 1969, Wertheim a dezvoltat un proces de aplicare a tentei pe lentile din plastic, capabile să filtreze eficient razele ultraviolete, creând astfel ochelari de soare eficienţi în protecţia ochilor, la un cost moderat de producţie.

Procesul său se baza pe un material plastic numit CR-39, care era mai uşor decât sticla, dar oferea proprietăţi de claritate şi duritate. Iar procesul său nu se baza pe aplicarea simplă a unei pelicule, ci pe un adiţia unor procese separate care determinau polarizarea moleculelor şi formarea unui strat interior protector din interior procesului propriu-zis al fabricării lentilei.

Apoi, invenţiile sale au vizat şi procese reversibile de reducere a gradului de opacitate a lentilelor şi chiar producţia de lentile cu gradient, precum şi multe alte procese importante de fabricare pentru diverse variaţii. Tot el a inventat reflectometrul electronic, care inducea o rază de lumină spre o lentilă sau o suprafaţă din sticlă şi măsura procentul de lumină reflectată, şi cea lăsată să treacă, folosind microprocesoare pentru calcule exacte.

În total, Dr. Herbert Wertheim a adunat peste 100 de patente în mod individual şi prin compania pe care o deţine, iar printre companiile care le-au folosit în producţie a fost şi cea proprie — Brain Power Incorpoated — dar şi multe alte companii mari din industrie, precum Carl Zeiss, Bausch & Lomb şi Polaroid.

Dr. Wertheim şi-a făcut o avere frumoasă din aceste invenţii, dar tot el a investit o mare parte din profiturile pe care le făcea în anii 1970-1990 în acţiuni la companii precum Apple şi Microsoft, atunci când acestea erau abia în faza iniţială de creştere. De asemenea, a investit în mod similar şi în Heico, o companie din domeniul aerospaţial şi electronic. Ulterior, când acestea au crescut enorm în valoare, acţiunile pe care le avea au contribuit enorm la averea sa, care e estimată acum la peste 4,6 miliarde de dolari.

În ultimii ani, Dr. Wertheim a donat în total peste 200 milioane de dolari unor universităţi, în special din Florida, locul unde a crescut el. Dr. Wertheim provine dintr-o familie modestă şi menţiona adeseori despre aceste origini ale sale şi doar ştiinţa, ingineria şi perseverenţa l-au adus în punctul în care e azi.

Având o pasiune atât de profundă pentru inginerie, pare oarecum mai explicabil faptul că s-a încumetat să plătească 40 milioane de dolari pe primul exemplar al primului model electric Ferrari. Dar pentru Dr. Wertheim un element convingător şi la licitaţia de anul trecut, şi la cea din acest an, e faptul că banii acumulaţi sunt donaţi la Fundaţia Ferrari pentru programe educaţionale.

Fundaţia are statut oficial de organizaţie de binefacere în SUA, iar asta face ca plata de 40 milioane de dolari să fie considerată fiscal drept o donaţie pentru binefacere, fapt care permite deducerea acestei sume din venitul impozabil. Spre exemplu, dacă venitul pentru acest an al miliardarului va fi 100 milioane în încasări impozabile, achiziţia de 40 milioane îi va reduce venitul impozabil la 60 milioane. Iar asta înseamnă că din cei 40 milioane care au mers la binefacere, nu se va mai calcula impozit pe venit, care în SUA ar fi constituit între 13 şi 15 milioane de dolari, în funcţie de clasificări exacte. Deci, prin această achiziţie cumpărătorul face şi o economie netă de 13-15 milioane de dolari şi costul efectiv al maşinii rămâne de circa 25-27 milioane de dolari.