(VIDEO) Un bolid JCB, echipat cu două motoare de excavator de 4 cilindri, cu combustie de hidrogen, a marcat un nou record mondial de viteză

Compania britanică JCB e cunoscută ca producător de excavatoare, încărcătoare frontale, compactoare şi alte utilaje de construcţie, nu ca un producător de bolizi de performanţă. Totuşi, istoria JCB cunoaşte realizări inginereşti superbe, pe care britanicii le-au celebrat periodic prin recorduri mondiale sonore. Ultimul asemenea record fabulos avusese loc în 2006, când un bolid botezat Dieselmax, echipat cu două propulsoare diesel, a marcat recordul mondial de viteză pentru un vehicul diesel terestru, atingând 350,092 mph, echivalentul a 563,42 km/h. Acum, după 20 de ani, JCB a mai marcat un moment istoric, stabilind un nou record mondial, de această dată cu un bolid propulsat cu hidrogen, numit JCV Hydromax, cu două motoare derivate din cele de excavator. Viteza maximă atinsă acum e de-a dreptul fascinantă, ajungând să echivaleze unele avioane.

Bolidul JCB a marcat recordul mondial pe renumitul lac secat Bonneville şi a atins viteza de 400,623 mph în prima alergare cronometrată. Pentru un record mondial omologat, e întotdeauna nevoie şi de parcurgerea aceleiaşi distanţe în sens invers, iar JCB a fost şi mai rapid pe alergarea de întoarcere, atingând 412,135 mph. Astfel, recordul stabil drept medie a celor două segmente dus-întors a fost de 406,320 mph, echivalentul a 653,92 km/h!

Asta face din bolidul JCB cel mai rapid vehicul terestru cu propulsie de hidrogen, recordul anterior fiind stabilit în 2004 e BMW H2R, care atinsese doar 298,53 km/h. Pentru inginerii JCB, însă, ţinta n-a fost doar de a depăşi recordul BMW din 2004, ci de a-şi depăşi propriul record atins propulsia diesel acum 20 de ani.

Partea cea mai curioasă e ingineria lui JCB Hydromax, bolidul care a marcat recordul de acum. Bolidul a folosit două motoare identice, cu numele de cod JCB 448, care vin dintr-o familie de motoare diesel prezente pe excavatoare şi alte utilaje obişnuite din gama JCB. În forma lui obişnuită de propulsie diesel, acest motor de 4,8 litri cilindree, cu 4 cilindri în linie, dezvoltă 173 CP în versiunea Stage V. Totuşi, inginerii JCB au recurs încă în 2025 la adaptări pentru propulsia cu hidrogen a acestui motor şi de acolo a pornit seria modificărilor de performanţă.

Motorul a primit injecţie prin porturile de admisie, considerată mai stabilă la un motor cu hidrogen decât injecţia directă. Iar pe lângă asta, propulsorul are acum aprindere prin scânteie, necesară pentru combustia cu hidrogen, deci a primit şi bujii în construcţia sa. De fapt, JCB a proiectat şi o versiune cu injecţie directă, combinată cu cea indirectă, dar pentru producţia de serie limitată a utilajelor sale cu hidrogen a ales varianta mai practică a injecţiei indirecte prin port, iar orificiul rămas de la injecţia directă a motorului diesel a fost folosit montarea bujiei. Bineînţeles, chiulasa a trebuit oricum reproiectată, dar poziţionarea e aceeaşi.

Adaptarea pentru bolidul care a marcat recordul de acum mers mult mai departe, însă. Arborele de cotit a rămas absolut standard, în timp ce arborii cu came, supapele şi pistoanele au fost ranforsaţi. A fost adăugată şi o turbină din motorsport, realizată din titan, care atinge 150.000 rpm. Volumul de aer pe care-l pompează turbine într-o singură secundă echivalează cu volumele a două căzi obişnuite de baie. Iar toate aceste modificări au dus puterea motorului la 800 CP în unităţi britanice şi americane, echivalentul a 811 CP metrici. Deci, de peste 4,5 ori mai multă putere decât cea de stoc.

Cu două asemenea motoare, bolidul JCB Hydromax a beneficiat de 1.622 CP putere maximă. O asemenea alergare pentru un record mondial, însă, nu se datorează doar puterii maxime.

O problemă majoră la o asemenea performanţă e răcirea. Ar fi nevoie de radiatoare mari, care pot submina forma aerodinamică a bolidului. Pentru a evita asta, inginerii JCB au montat supape speciale de evacuare, adaptate pentru temperaturi mai mari şi au proiectat o răcire extremă a pistoanelor cu un debit de 1 litru de ulei pe secundă.

Pe lângă asta, în locul radiatoarelor normale, răcirea uleiului are loc cu ajutorul gheţii. Un rezervor de gheaţă a montat după partea frontală, iar altul în spatele şoferului. Pentru fiecare tură pe Bonneville se foloseau 250 kg de gheaţă pentru răcire. Conductele de ulei trec astfel prin rezervorul de gheaţă şi-şi degajează căldura acolo.

Pentru o galopare într-o direcţie, în tentativa de a atinge recordul, JCB Hydromax consumă 2 kg de hidrogen cu cele 2 motoare ale sale. În rezultatul interacţiunii cu oxigenul, pe parcursul unei singure alergări el produce 18 litri de apă şi le elimină prin vapori în ţeava de eşapament.

Cele două motoare de la bordul bolidului au propulsat câte una dintre punţi, iar punţile n-au avut vreo legătură mecanică între ele. Ambele motoare au câte o cutie secvenţială Xtrac, în 6 trepte. Ambreiajele acestor cutii vin tot de la excavatoarele JCB, întrucât cele din motorsport nu rezistau la forţa imensă ce survine la 650 km/h.

Pilotul care a condus acest bolid la 653,92 km/h e Andy Green, fost pilot al Aviaţiei Regale Britanice. Andy Green are în prezent 64 de ani, şi e la fel de curios faptul că acum 20 de ani, tot Andy Green a condus şi bolidul JCB Dieselmax.

Mai mult decât atât, el este singurul om de pe planetă care a condus un vehicul terestru supersonic, atunci când, la 15 octombrie 1997 a condus un ThrustSSC în deşertul din Nevada cu 1.227,985 km/h, stabilind astfel recordul mondial absolut pentru un vehicul terestru. Acel record a rămas nedoborât până în prezent.

Foto: Andy Green alături de ThrustSSC, vehiculul supesonic care a marcat recordul în 1997

Vezi în cele două video-uri de mai jos şi pregătirea pentru record a lui Andy, dar şi ziua anterioară recordului oficial, când au fost făcute galopări la viteză ceva mai mică.