Inginerii VW au construit cea mai eficientă maşină electrică din lume, inspirată din XL1, marcând trei recorduri mondiale cu ea

Cândva, demult, în perioada sa de glorie, VW a avut o maşină excepţională în design şi inginerie, numită XL1, născută din ideea de a atinge dezideratul unui consum de 1,0 litri/100 km. Dezvoltarea ei a fost iniţiată de marele Ferdinand Piech şi primul prototip a fost elaborat încă în 2002, pentru a mai avea ulterior câteva iteraţii conceptuale. Abia în 2013 VW XL1 a fost lansat ca un model standard, de serie, doar că numărul de unităţi produse avea să fie limitat. Acum VW, aflat într-o criză de idei care-l debusolează profund, a privit la trecutul său glorios în încercarea de a-şi găsi inspiraţia. Şi inginerii VW au decis să creeze o iteraţie modernă a ideii lui XL1, numită Mission Efficiency. Au construit în rezultat cea mai eficientă maşină electrică din lume, marcând trei recorduri mondiale cu ea.

Originalul VW XL1 a fost o maşină ultra eficientă, dar exotică în preţ, fiind vândută pe atunci cu 100.000 euro. Toate cele 250 de exemplare din producţia sa limitată s-au vândut rapid, însă, către cei care îşi doreau un statut social al unui om cu atitudine faţă de mediu. Maşina avea un coeficient aerodinamic record, de 0,189, roţi înguste de 115 mm lăţime pe puntea faţă şi 145 mm pe puntea spate, oglinzi retrovizoare înlocuite cu camere, mânere retractabile, caroserie din fibră de carbon şi un sistem plug-in hibrid de propulsie.

Foto: VW XL1 original

Sistemul conţinea un motor diesel TDI de 2 cilindri, care dezvolta 48 CP şi 120 Nm, precum şi un electromotor de 27 CP şi 140 Nm, alimentat de la un sistem de baterii de 5,5 kWh capacitate, instalate deasupra axului faţă. Cutia de viteze era una DSG cu 7 trepte, iar inginerii germani spuneau atunci că maşina e atât de eficientă, încât pentru a-i menţine o viteză de 100 km/h în linie dreaptă, e nevoie de doar 8,4 CP, sau 6,18 kW putere. Asta se datora şi greutăţii de 795 kg. Maşina anunţa pe atunci că parcurge primii 50 km în regim pur electric, după care rezervorul de 10 litri asigură extinderea autonomiei până la un total de 500 km. Iar de curând scriam despre un britanic care exploatează un asemenea XL1 şi înregistrează un consum mediu de 1,9 litri/100 km cu el în viaţa reală.

Ei bine, noul automobil despre care vorbim azi că a fost creat de inginerii VW e unul cu propulsie pur electrică şi are deocamdată statutul de prototip pre-producţie, însă e anunţat de germani drept unul foarte apropiat de o versiune de serie. Şi aşa cum spuneam mai sus, noua creaţie a reuşit să marcheze 3 recorduri mondiale.

Primul record vine din coeficientul său aerodinamic, de doar 0,158! Cifra e excepţională, iar aici nu putem să nu o punem în contextul celor mai recente elaborări remarcabile. În 2022, olandezii lansat automobilul solar Lightyear 0, care a rezistat pe piaţă doar câteva luni şi care avea un coeficient record de 0,175. Aptera are un alt vehicul solar pe care-l dezvoltă de mulţi ani şi pentru care promite un coeficient aerodinamic de 0,13, dar testele recente din tunelul aerodinamic al Pininfarina au demonstrat un coeficient de 0,14. Teoretic, recordul mondial ar trebui să aparţină lui Aptera, însă VW şi-l atribuie motivând faptul că maşina lor a singura din cele de producţie sau „foarte aproape de producţie” care reuşeşte un asemenea coeficient, sugerând că până apare Aptera în serie, avantajul îi aparţine.

Aerodinamica atât de bună a fost atinsă printr-o formă de picătură, similară cu XL1, ascunzându-se şi roţile spate în interiorul caroseriei. Mânere au fost integrate în caroserie, dar nu şi oglinzile, fapt care sugerează că VW n-a vrut să câştige un procent în plus pentru a anunţa ulterior că rezultatul remarcabil nu e posibil în producţia de serie.

Maşina are 4.775 mm lungime şi doar 1.392 mm înălţime, fiind un coupe de 2+2 locuri, cu un portbagaj de 481 litri, deci e neaşteptat de practică. Şi dacă la Audi A2 noi îi criticam puternic pe inginerii germani că nu s-au obosit să facă inginerie profundă, folosind spre exemplu aluminiul, cum a făcut-o clasicul A2, aici inginerii au mers mai departe şi au aplicat aluminiu în structura şi panourile caroseriei, alături de plasticul ranforsat cu fibră de carbon.

Mai mult decât atât, inginerii au făcut din noul model un automobil solar, integrând panouri fotovoltaice în caroserie, cu o putere totală de 370 W. Aceste panouri pot asigura până la 30 km de autonomie pe zi prin energia pe care o generează de la soare.

VW nu spune cât cântăreşte noul automobil electric, dar spune că rezistenţa sa aerodinamică e atât de mică, încât la viteze de peste 80 km/h consumul de energie e cu 30% mai mic decât la VW ID.Polo. La 140 km/h, Mission Efficiency consumă exact atâta energie cât consum ID.Polo la 100 km/h.

Iar paralela cu ID.Polo nu e întâmplătoare, întrucât noua creaţie a preluat sistemul de propulsie standard de la ID.Polo, cu un electromotor pe puntea faţă, de 135 CP (99 kW). Ba chiar şi bateria vine de la ID.Polo. Iar asta face ca recordurile noii creaţii să fie şi mai remarcabile, întrucât au fost atins cu multe din componentele uzuale actuale. Şi tot asta îi dă un imbold şi mai mare de a se transforma mai repede în model de serie.

Iar revenind la recordurile menţionate, mai sus l-am menţionat doar pe cel de coeficient aerodinamic, dar inginerii mai spun că un alt record la fel de impresionant e consumul obţinut de doar 6,48 kWh/100 km într-o călătorie făcută în condiţii ideale, la o viteză constantă de 68 km/h. Asta ne dă ocazia să calculăm şi de câtă putere are nevoie acest automobil pentru menţinerea vitezei de 68 km/h — doar 4,4 kW putere! Deci, e aparent un automobil mai eficient decât creaţia clasică, dacă XL1 de cândva se lăuda cu 6,18 kW, dar e adevărat că XL1 avea această valoare la 100 km/h, iar asta e o mare diferenţă.

Totuşi, noua creaţie a parcurs şi o călătorie documentată în viaţa reală parcurgând 1.278,36 km din Wolfsburg, Germania, prin Poznan, Polonia, apoi Olmutz, Cehia, şi ajungând în capitala Austriei, Viena. Consumul din viaţa reală a fost de 7,51 kWh/100 km, incluzând şi pierderile la încărcare, iar consumul efectiv al maşinii a fost de 6,89 kWh/100 km.

Traseul a fost parcurs cu o viteză medie de 67,72 km/h, iar viteza maximă atinsă în pantă a fost de 138 km/h. Bateria de 54 kWh a fost încărcată o singură dată pe drum, iar în Viena, la destinaţia finală, avea încă 164 km de autonomie rămasă.

Vedem, deci, în sfârşit o creaţie VW capabilă să atragă toată atenţia prin consistenţa sa inginerească şi prin abordarea practică, dar totodată ambiţioasă. Anume de asemenea creaţii geniale ale nevoie VW dacă vrea să iasă din criza actuală şi să devină din nou un producător care lansează maşini despre care toţi vorbesc cu fascinaţie şi pe care oamenii şi le doresc cu adevărat să le cumpere, considerând că primesc consistenţă pentru ceea ce plătesc.