Lituania construieşte o substaţie electrică indestructibilă, imună la drone şi tuneluri, fiind nevoie de inginerie complexă

Substaţiile electrice sunt elemente esenţiale în infrastructura electrică a oricărei ţări, dar principiile lor de construcţie de până acum erau relativ simple şi clare, cu transformatoare imense amplasate în aer liber, şi cu multe alte elemente auxiliare ce formează arhitectura electrică a unei substaţii, îndeplinindu-se astfel rolul de transformare a electricităţii în tensiunea dorită pentru transmiterea de mai departe a ei în reţea. Dar timpurile în care trăim nu mai sunt simple şi clare, iar asta face ca şi unele ţări să-şi dorească o construcţie diferită pentru aceste substaţii. Lituania a anunţat că va construi o substaţie electrică indestructibilă, imună la drone, tuneluri, fiind nevoie de inginerie complexă pentru a se realiza această sarcină, informează Reuters.

Imagini simbol

E vorba de viitoarea substaţie Gizai, amplasată în aşa-numitul „coridor Suwalki”, în apropiere de graniţa cu Polonia şi totodată la doar 30 km de exclava rusească Kaliningrad. Substaţia va avea un rol esenţial în a asigura conectivitatea ţărilor baltice cu restul continentului european, formând noua conexiune numită Harmony Link.

Foto: Localizarea noii substaţii

Coridorul Suwalki e adeseori menţionat ca una din cele mai vulnerabile zone de pe teritoriul NATO, fiind şi regiunea indicată ca fiind una cu risc sporit pentru acţiuni hibride, sabotaje şi atacuri cu steag fals din partea Rusiei. Prin urmare, dacă până acum substaţiile erau proiectate să reziste calamităţilor naturale, acum ele trebuie să reziste şi riscurilor din realităţile actuale.

Noua substaţie va avea o suprafaţă mare şi va fi responsabilă de transformările de la 330 kV la 220 kV şi 110 kV, dar şi de distribuţia locală la 10 kV. Substaţia va putea procesa 700 MW de putere electrică prin ea, cam cât consumă toată Moldova la orele de active ale zilei. Noua conexiune Harmony Link va oferi astfel capacităţi mult mai mari faţă de conexiunea actuală LitPol, folosită pentru sincronizarea statelor Baltice cu Europa.

Staţia a fost proiectată pentru a deveni indestructibilă în faţa riscurilor moderne, iar primul element de protecţie e suprafaţa ei imensă, de 35 de hectare. E foarte neobişnuit să ai o substaţie atât de întinsă şi dacă se doreşte o protecţie sporită, soluţia intuitivă ar fi o construcţie cât mai compactă, însă Lituania a proiectat-o intenţionat dispersată pentru ca un eventual atac să nu o poată scoate din uz instantaneu.

Gardul întregului perimetru va fi construit pentru a fi atât de puternic şi rezistent, încât să poată opri un camion complet încărcat cu explozibili, care ar putea face parte dintr-o diversiune.

Pe lângă asta, pe tot perimetrul vor fi instalaţi senzori pentru identificarea tunelurilor subterane, care au putea fi săpate pentru a se ajunge în interiorul staţiei. E o soluţie absolut atipică, dar Lituania are experienţa tunelurilor săpate din Belarus şi acest risc e unul cât se poate de real.

Toate elementele esenţiale ale substaţiei vor avea plase de protecţie împotriva dronelor, fiind făcute să reziste până şi în faţa dronelor cu 100 kg de explozibili la bord.

Cea mai complexă inginerie va fi cea din jurul transformatoarelor şi altor elemente greu de înlocuit. Aceste transformatoare vor avea sarcofage din beton special, armat şi coagulat cu elemente plastice în interior pentru ca unele de şoc să producă sfărâmări ale unor straturi exterioare din interior. Armarea de fier ca asigura rezistenţa, iar fibrele de polimer vor asigura atenuarea undelor şi coagularea.

Lituanienii nu menţionează grosimea acestor sarcofage din motive evidente, dar spun că ele vor fi construite pentru a proteja echipamentele din interior de toate loviturile imaginabile. Doar că încapsularea transformatoarelor în sarcofage închise aduce o provocare majoră — acestea nu-şi mai pot disipa căldura în mod natural în aer şi ar risca să se supraîncălzească. Din acest motiv, sarcofagele vor fi construite cu răcire activă.

Acest sistem de răcire trebuie să fie la rândul său redundant şi protejat, pentru că şi defectarea lui ar pune în pericol funcţionarea staţiei. La o putere de 750 MW procesată de noua substaţie, transformatoarele vor genera căldură în cantităţi impunătoare.

O altă abordare neobişnuită şi realistă în acelaşi timp e construcţia substaţiei cu foarte multe elemente esenţiale dublate. Dacă se întâmplă ca un transformator de mare putere să fie avariat, reparaţia sau înlocuirea lui poate dura foarte mult, iar pentru ţările baltice această linie va fi absolut crucială şi e inadmisibilă distrugerea ei. Tocmai de asta, lituanienii au comandat din start unităţi dublate şi au construit arhitectura staţiei astfel încât dacă un element iese din funcţiune, circuitul e redirecţionat spre unul din elementele de rezervă, iar substaţia să poată opera în continuare.

Această abordare dublată merge astfel dincolo de conceptul indestructibil şi prevede şi scenariul în care s-ar reuşi totuşi distrugerea unui transformator sau a unui sarcofag, pregătind opţiune de redundanţă nemaivăzute. Din acest motiv, noua substaţie va fi extrem de scumpă, dar importanţa ei e de nepreţuit şi ţările baltice consideră că orice investiţie aici e justificată. Construcţia va demara în 2027 şi va dura 3 ani, până în 2030.