Producătorii auto chinezi dezvoltă maşini atât de repede folosind inteligenţa artificială, încât autorităţile au devenit îngrijorate şi impun 30.000 km de teste înainte de lansare

Până de curând, producătorii chinezi deveniseră un etalon de rapiditate în dezvoltarea de noi modele. Dacă producătorii tradiţionali dezvoltau un model nou timp de 5-6 ani, cu tot cu design, proiectare, construcţii de prototipuri şi perfecţionare, dar şi ani de testare în teren, acum câţiva ani chinezii ajunseseră deja să dezvolte maşini în 2-3 ani, iar adeseori şi mai repede. Producătorii occidentali priveau cu jind la această performanţă, iar mulţi dintre ei au început a-şi impune şi propriii ingineri să repete aceeaşi performanţă. Cel mai notoriu exemplu e cel al Renault, care a setat termene de maxim 2 ani pentru dezvoltarea de noi modele bazate pe platforme existente, iar acest deziderat s-a transformat şi în modele dezvoltate în doar 1 an şi 9 luni. Producătorii chinezi, însă, au început a folosi tot mai mult inteligenţa artificială în dezvoltarea de noi modele, şi au accelerat şi mai mult viteza cu care concep maşini acum. S-a ajuns la un ritm atât de galopant, încât autorităţile chineze au devenit îngrijorate şi au impus noi standarde, informează publicaţie Automotive News.

S-a ajuns la dezvoltarea de modele noi în doar 18 luni, de la prima decizie până la plasarea în producţie. Sună ca un randament admirabil, doar că acest termen include şi perioada de design, care e făcută acum tot mai mult cu inteligenţă artificială în China, şi de proiectare a componentelor mecanice, şi testările în teren.

Autorităţile chineze îşi fac griji că acest ritm ultra rapid de creare a noilor modele le face să fie testate prea puţin înainte de a fi lansate pe piaţă, iar asta ar putea compromite calitatea lor şi ar face ca posesorii să fie cei care descoperă eventuale probleme. Pe lângă asta, autorităţile îşi fac griji că noile metode ultra rapide de dezvoltare, cu inteligenţă artificială, ar putea evolua mai repede decât evoluează înţelegerea autorităţilor despre noile metode de inginerie aplicate şi impactul lor real. Iar asta ar putea să determine omologarea unor modele care nici nu mai sunt înţelese şi verificate până la urmă.

Îngrijorarea asta e una formulată mai mult din politeţe, însă, şi din dorinţa de a nu acuza deocamdată industria de probleme existente. Adevăratele motive par să se ascundă în statistici îngrijorătoare de defecte pentru unele mărci chinezeşti, într-un moment în care industria auto chineză e în plină ofensivă de a cuceri piaţa europeană. Autorităţile chinezeşti sunt îngrijorate astfel că o parte prea mare din modelele care vor fi exportate în Europa ar putea începe să manifeste rate mari de defecte şi proiectări eronate, iar asta ar putea începe să strice imaginea întregii industrii chinezeşti, afectându-i şi pe cei care au un control mai riguros în proiectare şi verificarea calităţii.

Geely, Great Wall şi Chery sunt producătorii care s-au alăturat acestui subiect prin emiterea unor avertizări publice despre pericolul goanei de a dezvolta noi modele cât mai repede. Aceştia au anunţat că tendinţa curentă transformă cumpărătorii în ingineri de teste, care întâmpină şi descoperă probleme şi n-ar fi normal să fie aşa.

„Maşinile nu sunt produse fast-food sau dispozitive ştanţate dintr-o singură mişcară, sunt produse complexe, de care depinde siguranţa a milioane de familii şi bunăstarea lor financiară, iar aceste maşini trebuie să facă faţă unei variaţii uriaşe de drumuri şi condiţii climaterice” — a declarat Li Xueyong, vicepreşedintele Chery acum câtva zile.

Pentru a limita lansările de modele noi cu testare insuficientă, autorităţile chineze au emis acum un proiect de decizie care presupune că noile modele trebuie să-şi dubleze cantitatea minimă de kilometri făcuţi de prototipurile de testare înainte de lansare — în loc de 15.000 km obligatorii, se va impune limita minimă de 30.000 km.

Dublarea limitei minime pare o măsură dură, dar cifra de 30.000 km de testări e de-a dreptul infimă şi derizorie în comparaţie cu testele pe care le fac producătorii europeni înainte de lansarea unor modele. Spre exemplu, chiar azi vorbeam despre noul Range Rover electric, care a fost testat 1,5 milioane de km înainte de testare, deci de 50 de ori mai mult decât noul standard chinez şi de 100 ori mai mult decât standardele actuale.

Aceste cerinţe foarte relaxate le-au permis multor producători chinezi să lanseze modele noi pe bandă rulantă, iar implementarea inteligenţei artificiale în ultimi ani a permis scurtarea multor procese. Doar că autorităţile chinezeşti urmăresc îndeaproape comentariile online ale posesorilor, inclusiv a celor din alte ţări, şi în ultima perioadă se atestă motive de îngrijorare despre efectele acestor scurtături fără testări în viaţa reală.

În luna iulie, aceleaşi autorităţi au început controla surpriză la mai mulţi producători, pentru a le inspecta procesele de control al calităţii. Şi au fost făcute deja anunţuri post factum despre aceste controale, ca un semnal de atenţionare pentru ceilalţi.

Sunt şi producători, precum Dongfeng, care declară că nu există motive de îngrijorare, că această viteză enormă i-a conferit un avantaj enorm industriei chinezeşti şi acum cumpărătorii aşteaptă un model nou în fiecare an, nemaiputând să suporte prezenţa pe piaţă a unui model timp de 6-7 ani sau mai mult.

Şi Li Shufu, fondatorul şi proprietarul Geely, spune că e greu să impui acum producătorii chinezi să-şi reducă din viteză, deoarece competiţia e mare şi viteza constituie un avantaj. Impunerea unor standarde mai stricte, precum cei 30.000 km, e apreciată drept necesară şi realistă, dar impunerea unor perioadă mai ungi de testare ar fi imposibilă şi contraproductivă, spune şeful Geely.

Producătorii chinezi mai spun că dacă vor încetini îşi vor pierde avantajul concurenţial faţă de cei europeni, care învaţă deja să facă acelaşi lucru. Şi aici e oferit exemplul SUV-ului VW ID Unyx 08, care a fost dezvoltat în China cu ajutorul Xpeng, folosindu-se inteligenţa artificială şi testarea virtuală, atingându-se un termen de 24 luni pentru întreg procesul, record pentru VW. Iar Renault a obţinut termenul de 1 an şi 9 luni tot datorită divizie sale chineze. Prin urmare, producătorii chinezi spun că nu se pot relaxa şi trebuie să continue să comprime şi mai mult timpul de dezvoltare.

Ce obţin cumpărătorii în rezultatul acestei goane? Nu neapărat tehnologii dezvoltare cu aceeaşi rapiditate, ci doar modele care nici nu mai devin memorabile, arătând toate la fel şi părând întotdeauna noi. Şi la cât de puţin se reţin pe piaţă, nici nu merită memorate. Iar ce se întâmplă ulterior, cu erori, defecţiuni şi probleme de service e partea a doua a fenomenului, care e şi mai gravă întrucât aceeaşi viteză de lansarea a noilor modele face neprofitabilă producţia de piese de schimb pentru maşinile produse doar un an după scoaterea lor din producţie. Iar asta face ca ulterior livrările de piese chinezeşti să dureze impredictibil de mult, ceea ce duce la efecte precum cele din Olanda, când companiile de asigurare refuză să mai accepte maşini chinezeşti.