Taiwan şi-a construit prima navă specializată de pozare a cablurilor submarine, dar ingineria ei e departe de navele construite în România

27 Septembrie 2026, 15:59
Redacţia PiataAuto.md
Taiwan a anunţat în aceste zile construcţia şi recepţionarea livrării primei sale nave specializate de pozare a cablurilor submarine, electrice şi de telecomunicaţii, numită Oceanus 1, care va munci mai ales la trasarea cablurilor de la parcurile eoliene ce vor fi construite în apele din regiune. Taiwan a avut o navă care putea îndeplini parţial asemenea misiuni până acum, numită Orient Adventurer, dar acea navă nu a fost construită cu o asemenea specializare din start, ci a fost adaptată ulterior, motiv din care era limitată în capacităţi. Noua navă Oceanus 1 e prezentată cu mare mândrie, ca una proiectată aproape în întregime în Taiwan, chiar dacă a fost construită la un şantier din Vietnam. Dar ingineria ei ne arată cât de departe e, totuşi, faţă de navele specializate construite în România, în special la şantierul naval de la Tulcea.
Noua navă Oceanus 1

Menţionăm adeseori în articole că şantierele navale din România au devenit foarte puternice în fabricarea navelor ultra moderne şi performante, dedicate unor industrii noi, care înfloresc acum. Două dintre cele mai mari nave de pozare a cablurilor submarine din lume — Leonardo Da Vinci şi Monna Lisa, ambele identice tehnic între ele, au fost construite la Tulcea, ultima din ele fiind gata în 2025.
Foto: Nava Leonardo Da Vinci, construită în România

Ambele sunt nave de 34 metri lăţime şi 171 metri lungime, având câte două carusele pentru cabluri, de 10.000 tone şi 7.000 tone. Deci, fiecare din cele două nave poate lua la bord 17.000 tone de cabluri, iar macaraua sa şi echipamentul de la bord le permit acestor două nave să poată opera la cea mai mare adâncime actuală pentru pozare — de până la 3.000 metri.
Foto: Nava Monna Lisa

Ambele nave sunt deţinute de italienii de la Prysmian şi au lucrat deja la proiecte notorii de pozare a cablurilor submarine, precum Viking Link, cablul ce conectează Marea Britanie cu Danemarca. Mai nou, primul cablu subacvatic HVDC dintre Europa şi Africa va fi pozat tot de una din cele două nave — Monna Lisa — construită la Tulcea, în România.
În octombrie 2025, scriam şi despre o altă navă de pozare a cablurilor submarine construită în România — Alessandro Volta. Această navă e şi mai mare — având 192,8 metri lungime şi tot 34 metri lăţime. Datorită dimensiunii mai mari, ea va putea lua la bord 19.000 tone de cabluri, dar echipamentele sunt mai puţin capabile faţă de cele două, putând asigura pozarea cablurilor până la o adâncime de 1.500 metri.
Foto: Lansarea la apă a navei Alessandro Volta la şantierul naval Tulcea, România

Tot în octombrie scriam că o altă navă şi mai mare de atât e proiectată în Belgia şi Luxemburg, fiind vorba de nava Fleeming Jenkin. Nava era deja prea mare pentru a mai încăpea la şantierul naval din Tulcea, care are 209,2 metri lungime. Noua navă are 215 metri lungime, şi poate lua la bord 28.000 tone de cabluri, adjudecându-şi astfel titlul de cea mai mare navă de acest fel din lume. Ca şi acele două nave construite în România, nava are şi un sistem hibrid la bord, cu baterii, cu propulsoare acţionate electric şi cu motoare diesel care produc electricitate.
Foto: Construcţia navei Fleeming Jenkin

România continuă să fie un lider mondial în construcţia acestor nave, iar aici nu exagerăm deloc, chiar dacă ceea ce se construieşte în România e proiectat adeseori în Norvegia sau Olanda, sau se întâmplă ca navele să fie construite în România, apoi să fie tractate în Norvegia pentru echipări finale cu tehnologie. De curând, în august 2026, scriam că România a construit pentru Japonia cea mai mare navă de pozare a cablurilor submarine, cu propulsie hibridă, a acestei ţâri. Era vorba de Discovery, destinată celor de la Toyo Construction, şi ea poate lua la bord 9.000 tone de cablu. Este, deci, o navă mai mică decât cele de mai sus, dar e oricum impresionantă în dimensiuni, având 150,9 metri lungime.
Foto: Nava Discovery, construită în România pentru Japonia

Pe acest fundal, nava din Taiwan despre care vorbim azi pare mult mai modestă în inginerie şi capacităţi. Ea are tot 34 metri lăţime, însă doar 113,2 metri lungime. Este neobişnuit de lată pentru lungimea pe care o are, ceea ce o fa face lentă în navigări mai lungi. Dar lăţimea mai mare i-a permis să aibă un carusel de 8.000 tone, totuşi.
Foto: Caruselul noii nave Oceanus 1

Cele două nave construite în România au câte 3 propulsoare Azipod acţionate electric, de 3,2 MW fiecare, plus 2 propulsoare retractabile de 2,5 MW şi alte două propulsoare de 2,5 MW la proră şu pupă, montate transversal în tunele, pentru menţinere dinamică a poziţiei. Iar bateriile de la bord permit navelor să poată porni doar periodic motoarele diesel, şi totodată le atenuează salturile de sarcini electrice, date de poziţionarea lor dinamică, or, în funcţie de valuri, acele motoare de la proră şi pupă îşi pot varia solicitarea de energie din reţeaua navei de la 0 la 2,5 MW fiecare.
Nava din Taiwan nu are nicio baterie de acest tip şi niciun sistem hibrid, iar sistemul de poziţionare dinamică e mai simplu. Electricitatea e produsă de 6 propulsoare diesel Cummins QSK50-M. Fiecare din ele e un V16 în 4 timpi, cu o putere de 1.628 kW, deci 2.213 CP, iar împreună motoarele livrează 9.768 kW. Motoarele pot opera în numărul necesar solicitărilor din reţea.
Caruselul pe care va fi înfăşurat cablul e uriaş, dar adâncimea de pozare e mult mai mică, nefiind specificată foarte clar, dar din datele indirect putem estima circa 800-1.200 metri adâncime. Pentru muncile din strâmtoarea Taiwanului şi apele din jur e suficient, şi e la fel de important că nava poate opera şi cu cabluri electrice, şi cu cele de fibră optică pentru telecomunicaţii.
Aşadar, noua navă Oceanus 1 nu e nicidecum rudimentară în inginerie, având capacităţi demne de o asemenea ambarcaţiune specializată modernă. Dar analiza profundă prin comparaţie ne arată încă o dată cât de avansate au ajuns să fie navele specializate de cest tip care sunt construite în ultimii ani la şantierele navale din România.
2
15,941
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!