(VIDEO) Britanicii au comparat BMW M5 F10 cu Lexus GS-F, două modele produse mai mult de un deceniu în urmă, care amintesc de filosofia de atunci

BMW are azi un M5 plug-in hibrid exagerat de greu, cu care puritanii adevăraţi ai modelului nu se pot împăca. Aceştia încă mai consideră că M5-ul de generaţie precedentă a fost vârful de performanţă. Dar BMW a avut şi un M5 F10 înainte de asta, care era foarte similar tehnic şi a rămas respectat printre fani. Pe lângă asta, pe atunci exista şi Lexus GS-F, un model japonez care a devenit aproape uitat acum, dar care era de-a dreptul savuros, cu un V8 de 5,0 litri sub capotă. Ei bine, britanicii de la Driven+ au comparat aceste două modele produse mai mult de un deceniu în urmă.

Astăzi Lexus nu mai are un GS-F în gamă, întrucât marca niponă a redus la minim numărul berlinelor pe care le are. Dar acum un deceniu, acest Lexus GS-F venea cu un motor aspirat, mare, de 5,0 litri şi 470 CP. Toată puterea era trimisă spre puntea spate, iar sunetul nu era înăbuşit de filtre de particule.

BMW M5 F10 avea motorul de 4,4 litri V8, dar era un biturbo, primul motor turbo de pe M5, după E60-ul cu V10. În mod normal, această generaţie scotea 560 CP însă aici e versiunea 30 Jahre, care a avut puterea ridicată la 600 CP, exact cât a avut versiunea standard din generaţia următoare.

Unul din britanici, spune că Lexus e maşina mai lentă de aici, dar e mult mai plăcută în condus, datorită naturaleţei cu care se conduce şi a sunetului. Celălalt nu e de acord şi spune că BMW-ul e mult mai rapid şi mai bun.

E la fel de impresionant că azi până şi BMW M2 are mai multă putere decât avea Lexus GS-F. Dar asta nu înseamnă că acest Lexus se simte privat de dinamism în vreun fel.

Din comparaţie nu putea lipsi şi o cursă de drag. BMW are un soi de launch control, dar cu cutia DCT de pe această generaţie, lucrurile funcţionează doar periodic. Lexus nu are deloc un launch control.

Totuşi, pornirile au fost ambele rapide, iar Lexus a luat chiar şi un mic avans iniţial. Dar, ambele maşini fiind cu tracţiune spate, s-au tot chinuit să găsească aderenţă şi BMW-ul a găsit-o primul, plecând departe în faţă. Bineînţeles, BMW-ul a învins.

A doua încercare a adus un start mai echilibrat pentru ambele şi un avans câştigat mai repede de BMW, cu o victorie predictibilă.

Ceea ce e impresionant e cât de uşor şi predictibil driftează ambele maşini, Chiar dacă sunt modele mari, greutate lor relativ moderată în comparaţie cu mastodonţii de azi le fac capabile să-şi gestioneze masele cu fizică simplă.

E o altă filosofie, dintr-o altă perioadă, în care conta puterea, contau timpii de acceleraţie, dar conta şi acest echilibru fizic al unei maşini ultra performante. Iar asta s-a cam pierdut în zilele noastre din cauza greutăţii, şi a electronicii care poate masca foarte multe.

Nu prea există un învingător aici decât în funcţie de cel care îşi atinge mai multe strune ale sufletului. Şi probabil oricare ar fi alegerea, e aproape sigur că oricare pasionat ar urca şi-n cealaltă maşină cu profund respect pentru ea şi filosofia ei. Păcat că Lexus nu mai produce azi deloc un asemenea model. Şi păcat că M5 a alunecat în zona de 2,5 tone cu actualul model.

Vezi totul în video-ul de mai jos.