O echipă de ingineri Saab a creat un submarin electric autonom cu baterii litiu-ion şi autonomie de peste 1.100 km
29 Octombrie 2026, 16:38 Ilie Toma
În ultimele săptămâni, au existat mai multe lansări curioase de nave cu propulsie electrică, cu baterii, dar de fiecare dată spuneam că propulsia electrică navală e limitată de greutatea bateriilor şi funcţionează cel mai bine la ambarcaţiunile de distanţă scurtă, precum feriboturile. Totuşi, chiar de curând vorbeam despre un portcontainer electric uriaş, creat de sud-coreeni, cu 1.000 tone de baterii la bord, pentru doar câteva 500-600 kilometri de autonomie în viaţa reală. Însă lucrurile avansează rapid şi acolo unde inginerii au mână liberă să folosească cele mai avansate de baterii, prioritatea nefiind costurile comerciale, ci specificările tehnice, se pot crea lucruri de-a dreptul fascinante. De curând, inginerii suedezi de la Saab au anunţat crearea unui submarin electric autonom cu baterii litiu-ion şi autonomie de peste 1.100 km. Mai mult decât atât, submarinul a fost creat în doar un an de la recepţionarea comenzii pentru dezvoltarea, ceea ce spulberă mitul inginerilor europeni care ar avea nevoie de mulţi ani în şir pentru a dezvolta produse.
Saab e unul din cei mai apreciaţi producători de avioane de luptă din lume, dar, de fapt, conglomeratul industrial e mult mai mare în specializare sa industrială, acoperind toate nişele imaginabile din apărare. Şi Saab are expertiză uriaşă şi în construcţia de submarine, asigurând şi mentenanţa şi reparaţiile sau actualizările celor existente, dar şi construcţia din prezent a noilor submarine mari din clasa A26, numită şi numită clasa Blekinge.
Ei bine, noul submarin despre care vorbim azi are abrevierea de LUUUV şi, deşi e autonom, nu e o dronă maritimă, întrucât are capacităţi mult mai avansate şi e prevăzut să revină întotdeauna la baza sa, de unde a plecat. Iar locul de lansare a submarinului poate fi şi un portal special integrat în infrastructura unor baze militare, dar şi alte submarine mai mari, în mod special din clasa A26, construită acum.
Foto: Construcţia submarinului A26, cu un loc special în partea frontală, prevăut pentru degajarea unor vehicule adiţionale, inclusiv noul submarin electric
Noul submarin electric a fost gândit ca un model cu construcţie modulară, în care zona centrală să poată fi alungită dacă se vor dori autonomii mai mari sau exemplare cu capacităţi operaţionale noi, care nu pot fi intuite acum. În forma iniţială, creată acum, submarinul are 7 metri lungime, cântăreşte 6,5 tone şi are un compartiment intern de depozitare şi lansare de 80x80x80 cm.
Asta face ca submarinul să poată naviga către un punct şi să lase acolo un obiect care se încadrează în acest dimensiuni. Dar, pe lângă asta, noul submarin Saab poate asigura scanarea completă a fundului mării, identificând inteligent obiectele de acolo, de la cabluri şi mine până la prezenţa obiectelor străine sau a intruşilor.
De asemenea, submarinul e dotat cu sonar frontal, pentru a putea naviga în siguranţă, dar şi sonare pasive laterale, cu care ascultă zgomotele de la alte nave şi submarine, fără emiterea propriilor impulsuri sonore. Mai dispune şi de sonar de interceptare, pentru a identifica semnalele emise de alte sonare. Submarinul mai are şi capacităţi de creare a hărţilor tridimensionale batimetrice ale fundului mării.
Inginerii Saab au echipat submarinul cu sistem de navigaţie inerţială, care nu se bazează pe datele GPS, care oricum pătrund cu greu la adâncimi mari. Navigaţia inerţială e imună şi la tentative de bruiaj, logica esenţială fiind calcularea distanţei parcurse şi direcţiei şi actualizarea în acest mod în permanenţă a poziţiei curente, cu recalibrări periodice.
Inginerii Saab au confirmat că propulsia submarinului e una pur electrică, cu un propulsor acţionat electric la pupă şi propulsoare transversale mult mai mici la provă, pentru manevrare precisă.
Saab nu menţionează deocamdată putere motorului principal sau capacitatea bateriilor, dar spune că autonomia de navigare e de 600 mile nautice, echivalentul a 1.111 km. Viteza de deplasare prin apă e de circa 4 noduri, sau 7,4 km/h, ceea ce înseamnă că autonomia teoretică a bateriei în regim de propulsie e de 150 ore. E o autonomie de-a dreptul fascinantă, şi e implică inevitabil baterii de top, cu densitate energetică dintre cele mai mari posibile. E la fel de adevărat că un unele misiuni la distanţe mai mici, cu timpi mai mari de staţionare, autonomia ar putea fi diferită şi acolo e mult mai important timpul decât distanţa, dar în ambele cazuri autonomia e de-a dreptul impresionantă.
Capacitatea de a fi lansat de la bordul unui submarin mai mare face noul submarin electric şi mai preţios ca dotare or, un submarin mare poate staţiona unde într-o regiune mai sigură, lansând doar acest submarin mic electric şi silenţios pentru inspectare şi executarea unor misiuni, după care acesta revine la submarinul principal.
Şi inginerii Saab spun foarte clar că ceea ce vedem acum reprezintă efectiv o platformă nouă, cu capacităţi admirabile, dar aceste capacităţi pot fi suplinite cu orice e necesar, inclusiv prin creşterea lungimii submarinului şi chiar introducea de capacităţi ca acesta să poarte la rândul lui torpile pe care să le lanseze mult mai aproape de destinaţia finală.
Noul submarin nu doar că a fost creat excepţional de rapid de o echipă relativ mică de ingineri Saab, dar a şi costat doar 5,45 milioane de euro ca program de dezvoltare. E o demonstraţie clară că şi inginerii europeni pot fi ultra rapizi şi eficienţi în dezvoltarea de noi produse şi tehnologii, spun aceştia.