Primul utilaj TBM care va fora un tunel de autostradă în România e transportat spre destinaţie într-o operaţiune cu peste 100 camioane, care ajung pe drum neasfaltat

26 Octombrie 2026, 10:10
Ilie Toma
Autostrada A1 din România s-a lăsat foarte mult aşteptată pentru a ajunge în forma sa completă, mai ales din cauza porţiunilor ce trec prin relief dificil. Acum sunt pe cale să înceapă lucrările de forare la tunelul Poiana de pe secţiunea Sibiu-Piteşti, pe locul 3, cuprins între Cornetu şi Tigveni. Aici un utilaj TBM va fora pentru prima dată un tunel de autostradă în România, iar acest utilaj TBM a început de curând a fi transportat spre destinaţie, într-o operaţiune care va implica peste 100 camioane, care ajung şi pe drum asfaltat pe ultima porţiune. Utilajul TBM e fabrica în China şi are parametri tehnici impresionanţi.
DRDP Craiova a raportat acum două zile realizarea cu succes a primului transport, care a cuprins capul de foraj al TBM-ului, de 131 de tone. Cu tot cu capul tractor şi trailer, ansamblul de transport a cântărit aproximativ 160 de tone, însă acesta e doar primul ansamblu din peste 100 necesare pentru a transporta toate componentele TBM-ului la şantierul de lucru, unde va avea loc şi asamblarea finală a TBM-ului.
Primul transport agabaritic din operaţiunea complexă a fost pus în dificultate de ploaie, or, la început acesta a traversat segmente de autostradă, după care drumuri naţionale şi judeţene, însă ultima parte a transportului a avut loc pe un drum neasfaltat, care străbate zona Poiana, pe o ploaie mocănească.
Nu au lipsit nici provocările tehnice majore, cu roţi ale remorcilor culisate la maxim, fără pământ care să le susţină. Asemenea situaţii pot duce la deteriorări ale platformei de transportare, deci trebuie tratate cu maximă precauţie.
Ei bine, cititorii noştri fideli îşi pot aminti că încă în luna ianuarie 2026 scriam despre acelaşi utilaj TBM, care ajunsese în portul Constanţa pe atunci. E firesc să ne întrebăm, deci, de ce a durat tocmai 9 luni ca primele componente majore să ajungă la destinaţie?
Noi spuneam atunci că utilajul TBM destinat României ajunsese în portul Constanţa în noaptea dintre 11 şi 12 ianuarie 2026, iar în noaptea următoare primele 3 transporturi agabaritice cu elementele lui — cu o greutate de 101 tone, 131 tone şi 180 tone — au plecat din port spre un depozit din Călăraşi, pentru a fi verificate şi depozitate. Pe atunci se menţiona că transportarea componentelor din port spre Călăraşi va totaliza 97 de transporturi, cu o greutate totală de peste 3.162 de tone.
Ei bine, în toate această perioadă au avut loc alte şi alte transportul spre Călăraşi, după care a avut loc asamblarea unor componente în module mai mari, pregătirea materialului fabricat local pentru structura inelară a tunelului, în segmente de care are nevoie utilajul TBM pentru a le amplasa imediat după forare. Şi abia acum, într-o vădită întârziere, aceste module început a fi transportate la destinaţie, unde mai urmează o asamblare finală într-un TBM integru înainte de startul operării.
Menţionăm întârzierile, deoarece termenul iniţial de finalizare a tunelului Poiana şi a întregului Lot 3 era stabilit pentru anul 2028. Însă, conform informaţiilor menţionate acum de compania Seli Overseas, care va executa lucrările şi care e parte din grupul WeBuild, acelaşi utilaj TBM va executa forarea ambelor galerii ale tunelului. După forarea primei galerii, va urma o dezasamblare şi o reasamblare a utilajului TBM, după care va începe forarea celei de-a doua galerii. Ambele galerii au câte 1.664 metri lungime, iar de obicei ritmul mediu al unor asemenea utilaje poate varia între 4 şi 10 metri pe zi, în funcţie de geologia solului.
Asta înseamnă că la un ritm mediu maxim, de 10 metri pe zi, cele două galerii ar necesitate 333 zile de foraj, fără a lua în calcul lunile necesare pentru asamblarea iniţială, dezasamblarea şi reasamblarea după finalizarea primei galerii şi dezasamblarea finală, cu lucrările finale necesare în tunel după forarea lui. Doar un asemenea caz idealist puţin probabil poate da şanse ca tunelul să fie gata până la final de 2028. O medie situată exact la mijlocul intervalului, de 7 metri/zi, ar însemna 475 zile doar pentru forare nemijlocită, la care se vor adăuga lunii necesare pentru lucrările adiţionale menţionate mai sus.
Cei de la WeBuild au ales să plaseze comanda pentru utilajul TBM necesar autostrăzii A1 din România în China, la CRCHI (China Railway Construction Heavy Industry), o subsidiară a companiei de stat CRCC (China Railway Construction Corporation). Provenienţa chineză a utilajului TBM poate naşte nedumeriri publice, mai ales că proiectul e cofinanţat de Uniunea Europeană, iar în UE există o companie lider global în domeniul utilajelor TBM, numită Herrenknecht, de la care cumpără utilaje până şi chinezii în cele mai complexe proiecte ale lor. Totuşi, e la fel de adevărat că producătorul chinez al utilajului din România, CRCHI, se află în top 3 companii mondiale producătoare de TBM şi are o reputaţie de utilaje durabile. Iar marele lor avantaj concurenţial e că pot răspunde rapid la comenzi, plasând în producţie utilajul comandat relativ rapid, datorită scalării industriale pe care o au.
Diametrul utilajului TBM, produs de chinezi pentru tunelul Poiana din România, e de 12,49 metri, ceea ce-l plasează în categoria utilajelor mari. Mai mult decât atât, cei de la CRCHI spune că acesta utilaj e cel mai mare pe care l-au exportat vreodată în Uniunea Europeană.
În forma sa asamblată complet, utilajul va avea aproximativ 100 metri lungime, iar capul de forare şi e acţionat electric, prin electromotoare cu magneţi permanenţi. Chinezii spun că folosirea acestor motoare permite controlarea cu precizie a cuplului, fapt care creşte diapazonul geologiei prin care poate fora noul TBM. Modulele care-i permit înaintarea, însă, sunt acţionate în mod clasic, hidraulic.
Tunelul e proiect să poată face forării rocilor dure, inclusiv granitul, şi foloseşte tehnologia EPB, descifrată ca „Earth Pressure Ballance Shield”, esenţa ei fiind că utilajul TBM menţine echilibrul presiunii pământului la frontul de excavare. Capul se roteşte, iar solul excavat pătrund într-o cameră de presiune, amplasată imediat după el, după care acesta e evacuat printr-un transportor. Astfel solul din regiunea imediat excavată e menţinut la presiune până la montarea inelelor de beton de către utilajul TBM, care asigură deja structura tunelului, iar metoda minimizează surpările şi deplasările nedorite ale solului, care sunt şi principalele cauze ale întârzierilor în asemenea lucrări.
Utilajul TBM va trebui să monteze 1.850 de inele de beton în procesul de forare a celor două galerii ale tunelului Poiana de pe autostrada A1. În punctul cel mai adânc utilajul TBM va fora la 120 metri sub nivelul terenului. Aşadar, operaţiunea complexă de transport agabaritic de acum precedă una din cele mai complexe construcţii de inginerie civilă din România, iar în rezultat România va avea, în sfârşit, autostrada A1 completă.
1
14,545
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!