BMW i3 – Viitorul care se potriveşte prezentului

S-a întâmplat! Redacţia PiataAuto.md a testat de curând noul BMW i3 în Germania, devenind astfel prima şi unica entitate de presă din Moldova care probează pe propria piele noul model revoluţionar bavarez! Mai mult ca atât, am avut la test versiunea pur electrică a lui BMW i3, cea fără „range extender”, iar asta înseamnă că a trebuit să ne bazăm doar pe energia stocată în baterii! Haideţi să vedem, doamnelor şi domnilor, care e treaba cu modelul ăsta revoluţionar, cum se simte el pe viu şi ce aduce el cu adevărat unui proprietar!

Viitorul care se potriveşte prezentului

De îndată ce deschizi portiera şi urci la interior, sesizezi un aer profund diferit al maşinii, importat parcă dintr-un viitor ceva mai spaţial. Ai o planşă de bord cu un display enorm central, un alt display ia locul cadranelor de bord din faţa ta, de la volan, şi observi că nu există un levier convenţional al vreunei cutii de viteze, în schimb ai în apropierea volanului o manivelă multifuncţională, care are şi rol de setare a regimurilor de condus, ca în cazul unei cutii de viteze automate. Te cruceşti, apoi, la văzul materialelor care îţi fac ambianţa. Dacă planşa de bord e realizată din polimer moale la atingere, comun cu alte modele BMW, la care se mai adaugă şi inserţii reuşite din lemn, atunci panourile uşilor sunt realizate dintr-un soi de material textil fibros, dar destul de rigid, care intră în armonie perfectă cu construcţia din fibră de carbon a maşinii. De altfel deschiderea portierelor lasă să se vadă structura de fibră de carbon a maşinii. Însă portierele nu se deschid în mod uzual – cele din faţă nu au cadru metalic superior, iar cele din spate sunt foarte mici, se deschid invers şi atunci când o fac, iau şi montantul central cu ele, pentru că acesta e încorporat acolo. Odată deschise portierele spate, accesul pe bancheta spate se face uşor, însă fiecare uşă spate poate fi deschisă doar dacă e deschisă uşa faţă de pe aceeaşi parte a maşinii, fapt care poate crea incomodităţi la debarcarea unui pasager spate, spre exemplu. Dacă eşti şoferul maşinii şi vrei să laşi pasagerul de pe bancheta spate din stânga, atunci, trebuie să deschizi tu portiera ta, ca el să o poată deschide pe a lui, iar dacă ai uitat să-ţi scoţi şi centura pentru această operaţie, îţi vei aminti imediat că portiera spate se deschide cu tot cu montantul central, luând astfel şi centura faţă cu ea. Un pic de bătăi de cap neobişnuite, deci, pentru posesorii unor maşini uzuale, dar în câteva ore te obişnuieşti cu ele şi nu-ţi mai par atât de deranjante.

Tot aerul ăsta de viitor, însă, se ţese perfect pe ceea cu ce suntem obişnuiţi în prezent la o maşină convenţională, în special la un BMW. Ai un volan foarte similar celorlalte modele BMW, chiar dacă emblema e conturată cu albastru, ai comenzi ale sistemului de condiţionare asemănătoare şi până şi comenzile sistemului multimedia sunt identice, deşi în logica de funcţionare a lui apar multe compatimente dedicate mobilităţii electrice ale lui i3. Ai şi o poziţie în scaune foarte confortabilă, pentru oricare din ocupanţii de la bord şi îţi zici că toată filosofia asta a electromobilităţii nu e chiar atât de inadaptată prezentului, ba dimpotrivă – s-ar putea potrivi foarte bine lui...

Senzaţii electrifiante

Ei bine, haideţi să pornim la drum! Pornirea maşinii se face de la butonul dedicat, situat pe aceeaşi manivelă de lângă volan. Fireşte, pornirea nu înseamnă şi pornirea propriu-zisă a motorului electric, ci mai degrabă punerea lui în regim de aşteptare, pentru ca acesta să reacţioneze imediat la prima apăsare a pedalei electrice.

Exemplarul BMW i3 testat de noi are deja peste 9,600 km parcurşi şi e încărcat complet, dar se pare că cineva de dinaintea noastră a condus maşina un pic mai dinamic, întrucât autonomia disponibilă afişată este de puţin peste 120 km, faţă de 130-160 km promişi oficial.

Pornim şi sesizăm imediat cuplul nebănuit de mare al motorului electric. În fişa tehnică e menţionat un cuplu de 250 Nm, disponibil pe întreaga plajă de turaţii. Şi deoarece BMW i3 nu are o cutie de viteze, ci îşi transmite puterea direct de la electromotor spre roţi, asta înseamnă că încă de la 1 km/h ai toţi cei 250 Nm livraţi! Puterea nominală a motorului este de 102 CP, iar cea maximă ajunge la 170 CP! Aoleu, şi când ne gândim că BMW i3 este, de fapt, o maşinuţă compactă urbană, de 1,200 kg! Şi totuşi, maşinuţa asta îţi dă un amestec de senzaţii ciudate şi uzuale în condus. Pe de o parte o simţi foarte capabilă de dinamism şi ai şi un volan foarte informativ, în stil bavarez, iar de cealaltă parte acceleraţiile sunt însoţite de o linişte terifiantă... Motorul electric al maşinii e atât de silenţios, încât nu-l poţi auzi de fapt decât dacă îl accelerezi în forţă maximă. Iar la ridicarea completă a pedalei de acceleraţie, maşina include regimul de frânare cu motorul electric pentru recuperarea energiei, astfel că senzaţia devine de-a dreptul neobişnuită. În primul rând, trebuie să fii precaut dacă ai vreo maşină care te urmează, pentru că reducerea vitezei la ridicarea pedalei acceleratorului va fi destul de pronunţată, iar stopurile nu vor fi incluse, deci l-ai putea lua un pic prin surprindere pe cel din spatele tău. În al doilea rând, ridicarea completă a pedalei e utilă atunci când cobori pe o pantă mare sau ai în faţa ta la o scurtă distanţă un semafor, însă atunci când ai nevoie de mai multă inerţie sau de o lungire a distanţei de frânare, trebuie să mai menţii un pic piciorul pe pedală, abia apăsat, ajustându-ţi astfel distanţa în care maşina va frâna mai puţin intens. Evident, pentru situaţii stridente, există şi o frână convenţională, care frânează rapid maşina.

La primele viraje sesizezi că centrul de greutate a lui BMW i3 e într-adevăr foarte coborât şi abordarea curbelor te face să simţi că podeaua maşinii e cea care menţine echilibrul. Roţile maşinii sunt deosebit de înguste, având lăţime diferită pe cele două punţi, iar asta te face să te gândeşti că în condiţii extreme păstrarea aderenţei ar putea fi o provocare.

Conducem lejer prin mediul urban de vreo 15 km, iar autonomia noastră, în loc să scadă de la 120 la 105 km, a crescut la 140 km. Deci, cu un condus prudent, atingerea autonomiei de 160 km e perfect posibilă!

Am ieşit şi pe una din autostrăzile germane şi am ridicat viteza pe la vreo 90 la oră. Aici, însă, autonomia a început a se reduce mai simţitor, într-un tempou mai accelerat decât kilometrii parcurşi. Deci, nici nu vă gândiţi să parcurgeţi 160 km cu o singură baterie pe autostrăzi, decât dacă aveţi răbdarea să mergeţi cu viteze mai urbane.

În scurt timp am ieşit, însă, din nou pe drumuri urbane şi apoi extra-urbane. Aici au început cele mai frumoase drumuri pentru noi, de la hotarul vestic al Germaniei. Drumuri şerpuitoare între păduri care alternează cu şesuri, viraje, dealuri şi văi... Şi uite că în asemenea condiţii, să conduci un BMW i3 e cu adevărat plăcut, în sensul adevărat al cuvântului. Da, mai există acea anxietate psihologică de a te tot uita la autonomia rămasă, dar atât timp cât ai un ritm normal de condus şi ştii câţi kilometri vrei să parcurgi la destinaţie, poţi fi sigur că ajungi cu bine. Bănuiesc că în timp se produce şi o adaptare psihologică pentru cel de la volan, astfel încât să tratezi bateria ca un simplu rezervor de combustibil, care trebuie încârcat în momentul potrivit.

Călătoria noastră electrică ne-a dus tocmai până în Belgia, aflată la doar câţiva zeci de kilometri din locul pornirii noastre! Peisajele, însă, nu s-au schimbat prea mult şi am continuat să savurăm aceleaşi ambianţe extra-urbane frumoase. La un moment dat calitatea carosabilului s-a întăutăţit brusc şi am dat peste o zonă de drum cu multe denivelări. Aici s-a făcut simţit un simptom ciudat – întreaga planşă de bord a maşinii a început a scârţâi puternic, deranjată de denivelările prin care e impusă să treacă maşina. Ei bine, ne-am întrebat noi, dar structura din fibră de carbon a maşinii ar trebui să asigure o rigiditate torsională superioară comparabil cu o maşină cu structură de oţel? De ce atunci apar aceste scârţâituri deranjante, simţite de peste tot în habitaclu? Să fie de vină materialelel alea inovative folosite la căptuşeli, care scot sunete la cele mai mici frecări una de cealaltă? Hm, nu ştim cu siguranţă motivul, cert e că acest simptom s-a făcut simţit pe parcursul testului în toate zonele denivelate, iar asta ar fi cu siguranţă o problemă pentru exploatarea maşinii în ţara noastră, unde avem mai multe drumuri denivelate decât nivelate.

Iar abordarea mai rapidă a virajelor denivelate a confirmat aşteptările noastre de menţinere a aderenţelor. Roţile înguste, cu profil aproape nul, nu sunt nici pe departe potrivite pentru un condus sportiv în asemenea condiţii solicitante. Pe un carosabil ideal roţile îşi fac treaba de minune, iar centrul de greutate coborât al maşinii asigură o manevrabilitate excelentă. Pe un carosabil denivelat, însă, pierderile de aderenţă sunt aproape iminente, motiv pentru care siguranţa îţi dictează o reducere a vitezei.

Am condus eficient şi cu grijă până acum noul BMW i3. Dar parcă vrem să-i gustăm mult mai condimentat dinamismul. Am setat sistemul de navigare să ne ducă la destinaţie pe cel mai rapid drum şi uite că, dacă până aici am parcurs vreo 50 km pe trasee şerpuitoare, drumul direct înapoi însemna doar vreo 40 km. Cifra autonomiei disponibile se situa pe la vreo 96 km, deci ne puteam permite plăcerea unui condus mai dinamic!

Aoleu! Dar ce poate face maşinuţa asta electrică! Apăsarea accentuată a pedalei de acceleraţie o transformă într-un BMW veritabil, care te împinge în scaun cu o forţă fascinantă! Maşinuţa asta accelerează formidabil! Nu-mi vine a crede că suntem într-o maşină pur electrică! Aici se face simţit ceva mai tare sunetul venit de la electromotor, iar maşina accelerează cu aceeaşi poftă la orice viteză! E superb!

Ieşim din nou pe una din autostăzile germane şi, deşi cifra autonomiei continuă să scadă în tempou accelerat, suntem siguri că ajungem la destinaţie fără probleme, aşa că accelerăm din plin! Atingem 120 km/h, 130, 143 km/h! Cu o maşinuţă electrică! Şi la viteza aia BMW i3 se simte perfect sigur, controlabil şi dinamic! E o maşină senzaţională! Mai mult de atât nu am fi putut urca prea mult, pentru că viteza maximă a lui

BMW i3 e limitată la 150 km/h, dar senzaţiile de până acum ne-au convins de un dinamism excelent! Ah, uite că şi fişa tehnică ne confirmă senzaţiile de mai devreme – BMW i3 poate prinde prima sută în doar 7.2 secunde! Foarte impresionant, pentru o maşină electrică!

Verdict

Cine a spus că maşinile electrice sunt plictisitoare şi restrictive? După un asemenea condus intens şi aproape 100 km parcurşi în test, tot am ajuns înapoi la destinaţie cu aproape jumătate din energia din baterii disponibilă! Poate conducem noi mai eficient, poate ne-am înţeles noi bine din prima cu filosofia „born electric” al lui BMW i3, cert e că maşina asta ne-a convins de un mare lucru: mobilitatea electrică nu e deloc ceva fantastic şi îndepărtat! Dimpotrivă, e ceva palpabil, inovaţional dar perfect încadrabil în vieţile noastre cotidiene. Câţi dintre noi conduc în mare parte în mediul urban, până la 130-160 km pe zi? Iar maşina asta poate fi încărcată şi de la o priză domestrică vreo 8 ore, sau de la una specializată în timp redus la jumătate. Iar o încărcare completă a bateriei de 18.8 kWh, tradusă în preţuri moldoveneşti, ar însemna un cost de 30 de lei!

Ştim, preţul mare de achiziţie e încă principalul impediment. Pentru că durata de viaţă a bateriei nu mai este, întrucât bavarezii spun că ea va dura atât cât va „trăi” şi maşina. Dar în anumite situaţii şi preţul mai mare plătit la cumpărare poate fi justificat mai apoi prin costuri minime de exploatare, mai ales dacă ritmul tău de condus cotidian se potriveşte cu autonomia maşinii. Vestea tristă pentru moldoveni este, însă, faptul că bavarezii nu planifică pentru viitorul apropiat vânzarea acestui model în Moldova. Doar dacă nu-i convingeţi Dvs. prin comentarii că v-aţi dori un asemenea automobil!...

Până la urmă, BMW i3 e un pas gigant şi provocator în săvârşirea marii revoluţii. Şi atunci când această creaţie revoluţionară vine de la creatorul maşinilor cu adevărat plăcute în condus, ea nu putea fi altfel decât la fel de plăcută în condus, la fel de savuroasă în experienţele de la volan!