Energia generată de panourile fotovoltaice în SUA a depăşit-o pe cea de la hidrocentrale, datorită creşterilor record

Multe state din componenţa SUA erau cunoscute pentru reticenţa faţă de sursele noi şi regenerabile de energie, dar până şi SUA a pornit pe un ritm galopant de dezvoltare în această direcţie. Primele parcuri mari eoliene maritime abia sunt instalate, cele terestre fiind prezente de mai mult ani. Dar datele pentru primele 7 luni ale acestui an, dezvăluite recent de Comisia Federală Regulatorie de Energie (FERC) arată o creştere excepţională a energiei generate de panourile fotovoltaice, care a ajuns să o depăşească pe cea de la hidrocentrale.

Creşterea din primele şase luni a fost una exponenţială, cu cel mai mare salt realizat în iulie 2023. Creşterea producţiei de electricitate din surse solare, faţă de perioada similară anului trecut a fost de 22,3%. Dinte toate capacităţile noi de producţie a electricităţii conectate la reţea în iulie 2023 în SUA, 67,2% au fost panouri fotovoltaice, care au însumat o cifră nemaivăzută anterior de 1.824 MW, deci 1,82 GW de capacitate nouă, adăugată într-o singură lună prin panouri fotovoltaice!

Spuneam anterior că în Texas, statul cel mai bogat în petrol, trendul de creştere al energiei solare e şi mai accentuat, ea ajungând să furnizeze uneori în reţea şi peste 15% de electricitate. Ei bine, recordurile la nivel întregii ţări se datorează inclusiv Texasului, iar în iulie, la nivelul întregii ţări energia solară a cuantificat 6,2%. E mult mai mult decât şi-a fi imaginat cineva doar acum câţiva ani în SUA, dar mai e mult de muncă.

Dacă în Australia panourile solare instalate pe acoperişurile caselor au luat o amploare dincolo de orice imaginaţie şi ajung uneori să acopere total necesitările de echilibrare a reţelei electrice, atunci în SUA parcurile fotovoltaice la scară mare contribuie cel mai mult. Spre exemplu, în iulie 2023 panourile casnice au generat în toată ţara 7,8 TWh de electricitate, în timp ce parcurile mari au produs 18,6 TWh. Împreună energia totală produsă din panouri fotovoltaice a însemnat 26,4 TWh de electricitate produsă într-o lună, la care se mai adaugă 0,38 TWh de electricitate produsă la centrale solare pin metodă termică a reflexiei oglinzilor. Pentru comparaţie, România consumă cam 50 TWh anual, iar Republica Moldova — cam 4,2 TWh anual. Cifrele de producţie de mai sus, însă, sunt lunare.

Iar ele au depăşit producţia de la hidrocentrale, care a fost de doar 21,5 TWh în aceeaşi perioadă. Anul trecut, spre exemplu, în iulie, energia de la hidrocentrale cuantifica 24,2 TWh, iar cea de la panouri fotovoltaice doar 21,6 TWh. Prin urmare, schimbarea este evidentă.

Dar, sigur, nu putem să nu menţionăm că hidrocentralele nu reprezintă tocmai o cotă majoritară în producţia de electricitate în SUA, ia centralele pe gaz încă sunt majoritate, generând 200 TWh în aceeaşi perioadă. Energia nucleară generată în acelaşi interval de tip a constitui 69,9 TWh, iar cea eoliană — 27,7 TWh. E clar mai există încă mult electricitate produsă cu ardere de hidrocarburi şi emitere de CO2 în SUA, dar evoluţia ultimilor doi ani e una care a luat-o deja pe o progresie geometrică, iar în câţiva ani, după inaugurarea mai multor parcuri mari proiectare sau deja aprobate, balanţa se va schimba şi mai mult spre bine. Şi asta pentru că investiţiile în aceste parcuri mari eoliene şi solare din SUA au devenit super profitabile şi atractive, atât datorită subvenţiilor, cât şi preţurilor la energie, care recuperează mai repede investiţia.

De fapt, în ultimele luni se observă şi tendinţa că cei care construiesc parcurile mari eoliene desfac contractele cu reţelele de distribuţie, care le garantau un preţ fix la cumpărarea electricităţii de la ei, şi le reîncheie la condiţii mai scumpe şi mai variabile de piaţă, pentru că ştiu că electricitatea produsă de ei va fi solicitată şi cumpărată oricum. Aşa că în multe părţi ale lumii energia regenerabilă nu e doar o investiţie făcută din necesitate, şi ca o afacere tot mai profitabilă.

Şi probabil, peste 10 ani sau 15 ani, uitându-ne în urmă, vom fi impresionaţi de cât de repede unele ţări şi-au putut schimba felul în care îşi produc electricitatea şi preferinţele pentru tipuri de maşini. E una din acele situaţii când totul pare imposibil până lucrurile chiar încep să se mişte.