Tesla vrea să dezvolte o centrală virtuală în Australia, prin care energia regenerabilă să fie stocată la sute de mii de oameni acasă, în bateriile caselor şi maşinilor electrice

Tesla e unul din principalii furnizori de baterii imense Megapack pentru centralele mari de stocare din Australia, atât la cele deja construite, cât şi la şi mai multe care sunt abia în proces de aprobare sau construcţie. Totodată, la cât de populare sunt panourile fotovoltaice pe acoperişurile caselor în Australia, mulţi dintre cei care aleg să-şi instaleze şi o baterie acasă pentru ele, au optat pentru Tesla Powerwall, iar la vânzările de maşini electrice în Australia tot Tesla e lider în vânzări. Având toate aceste avantaje în Australia, cei de la Tesla au iniţiat acum un proiect prin care vor să creeze un ecosistem la nivel de reţea electrică, care să cuprindă marea majoritatea a bateriilor din casele oamenilor, ba chiar şi a celor de pe maşinile lor electrice.

Ideea de bază este de a folosi aceste sute de mii de baterii, într-un sistem comun, gestionat prin soft de la distanţă. Tesla spune că dacă numără bateriile Powerwall deja instalate în casele australienilor şi cele de pe automobilele Tesla deţinute în Australia, ajunge la 150.000 de baterii de diferite capacităţi. Gestionând de la distanţă aceste baterii, se poate obţine o centrală virtuală uriaşă de stocare a electricităţii, care ar face uz maxim de energia solară atunci când ea e produsă în exces, stocând-o, şi ar vinde-o seara sau dimineaţa, la orele de consum maxim, la preţ mai mare, generând şi un profit, atât pentru proprietarii care-şi dau acordul să fie parte din acest sistem, cât şi pentru Tesla, ca distribuitor electric virtual în acest caz.

Foto: În loc să construiască o centrală cu baterii mari, Tesla vrea să creeze o centrală virtuală folosind sute de mii de baterii mici

Tesla a testat deja asemenea sisteme încă în vara anului trecut în California, apoi şi în Texas, şi experimentul a fost un succes. Oamenii care-şi dădeau acordul puteau limita câtă capacitate să ofere sistemului pentru echilibrare şi cât să-şi lase pentru propriu consum, şi aveau o aplicaţie care le arăta câţi bani le generează acest sistem în fiecare zi. Erau proprietari care câştigau între 10 şi 60 dolari pe zi doar datorită stocării şi diferenţelor de preţ la electricitate dintre orele de minim şi maxim. Şi acelaşi principiul Tesla vrea să-l folosească acum în Australia, doar că la scară mult mai mare, implicând şi maşinile electrice în ecuaţie.

La nivel de sistem energetic naţional, impactul ar fi unul uriaş. Dacă estimăm că doar jumătate din cei 150.000 de deţinători de baterii de casă sau de maşini electrice Tesla îşi vor da acordul, cu o oarecare creştere pe viitor, şi se va putea folosi în mediu doar 30 kWh de capacitate de stocare de la fiecare, atunci se obţine imediat o capacitate 2,25 GWh de stocare, dispersată în circa 75.000 de baterii mici în casele sau garajele oamenilor. Dar capacitatea medie folosită ar putea fi şi mai mare, crescând suma totală şi mai mult.

Iar această capacitate adiţională va ajuta la stocarea electricităţii produse mai ales de panourile solare în orele de supraproducţie, fără a suprasolicita sistemul. În acelaşi timp, seara, când preţul energiei e mare, pentru că şi cererea e mare, acele zeci de mii de baterii vor furniza energie în reţea la preţ scump şi vor genera profit pentru proprietarii lor, care au evitat să-şi vândă astfel electricitatea produsă de panouri în miezul zilei, atunci când preţul e de câteva ori mai mic. Tesla va percepe o parte din profiturile generate, cea mai mare parte revenind deţinătorilor de baterii, iar Tesla obţine un statut de centrală de baterii şi furnizor de electricitate fără a avea un teren cumpărat undeva, unde să mai investească în producţia de baterii suplimentare, folosind în schimb bateriile clienţilor pentru care aceştia deja au plătit.

Tesla a aplicat deja pentru licenţa de distribuţie şi vânzare a electricităţii în Australia, deci planurile sunt deja la faza de acţiuni şi implementare. Şi partea interesantă e că Tesla spune că va arăta operatorilor deja existenţi pe piaţă că energia produsă de panourile fotovoltaice poate fi gestionată mult mai bine, evitând cazurile de supraproducţie şi deconectare a sistemului, care se mai produc încă în gestiunea acelor companii, care-şi epuizează capacităţile existente de stocare. Având şi avantajul de a nu investi în infrastructura proprie de baterii, pentru că foloseşte bateriile clienţilor, Tesla ar putea oferi şi un preţ uşor mai competitiv pentru electricitatea furnizată în reţea, astfel încât să mişte din urmă şi marile companii clasice din Australia să investească mai mult şi mai repede în baterii uriaşe de stocare a electricităţii, câştigând competitivitate în faţa Tesla cu scara mare a centralelor lor, care ajung deja adeseori să depăşească 1 GWh per fiecare centrală de stocare.

Un fapt e absolut cert, însă. Ceea ce se întâmplă în Australia cu avalanşa de panouri fotovoltaice de pe acoperişurile caselor şi centralele de baterii, e un caz de anvergură unică în lume deocamdată, şi scoate la iveală şi multe provocări de sistem, de la care restul lumii învaţă, dar mai ales şi extraordinar de multe oportunităţi şi evoluţii interesante, care arată că dezvoltarea în energia regenerabilă poate lua uneori progresii geometrice fascinante.