România lansează un apel la investiţii în centrale de baterii, dar şi în fabrici de producţie locală a bateriilor şi panourilor fotovoltaice

România, prin Ministerul Energiei, a lansat un apel la investiţii în centrale de baterii, pe de o parte, care trebuie să ajute la stocarea energiei regenerabile, în special cea produsă de panourile fotovoltaice, iar de cealaltă parte şi în fabrici de producţie locală a bateriilor şi panourilor fotovoltaice. Apelul de producţie locală e foarte interesant, întrucât vine într-o perioadă în care fabricile de baterii sunt tot mai multe în Europa, în special în Polonia, iar pe de altă parte cele de panouri fotovoltaice sunt în prag în faliment în Europa, din cauza concurenţei imense de panouri mai performante şi mai ieftine venite din China.

Să le luăm pe rând, însă. Prima parte a apelului public vizează centralele de baterii, după cum spuneam, iar ministerul a făcut disponibil un buget de 79,6 milioane de euro pentru aceste centrale, anunţând şi parametrii pe care şi-i doreşte cu aceşti bani. Astfel, poate fi finanţat unul sau mai multe proiecte, dar e esenţial să se asigure o putere minimă de 240 MW furnizată în reţea şi o capacitate de stocare de 480 MWh. Prin urmare, Ministerul Energiei îşi doreşte să deţină centrale noi de stocare ce ar acoperi 2 ore a câte 240 MW furnizate în reţea. Comparând cu o putere de circa 9 GW necesară sistemului în orele de consum maxim al României, asta înseamnă ca aceste centrale să poate acoperi circa 2,6% din consumul în ore maxime din sistemul energetic al României.

Însă aici e mai important că aceleaşi centrale ar putea eventual absorbi până la 240 MW de putere în orele de producţie maximă a electricităţii de la panouri fotovoltaice, spre exemplu, stocând energia în loc de a deconecta sursele de prosumatori, cum s-a întâmplat de câteva ori vara trecută. Termenul în care aceste centrale de baterii ar urma să fie gama e de 30 iunie 2026.

Dacă raportăm capacitatea de stocare indicată şi puterea la cele mai renumite baterii pentru asemenea centrale, Tesla Megapack, pentru 240 MW putere şi 480 MWh stocare preţul total indicat pe site-ul Tesla e de 183,7 milioane dolari, sau circa 170 milioane de euro. Prin urmare, într-un asemenea caz, în care ministerul finanţează 79,6 milioane de euro, ar fi vorba de o investiţie în care statul finanţează circa 47% din total, restul fiind acoperit de investitori, care şi-a recupera ulterior investiţiile prin activitatea centralei. Desigur, există multe opţiuni mai ieftine decât Tesla Megapack pentru bateriile de centrale, iar în acest caz investiţia totală ar fi mai mică, iar finanţarea din bani publici ar avea o cotă mai mare.

Şi aici vine şi partea a doua, la fel de interesantă, care prevede bugete şi mai mari pentru finanţarea de noi fabrici care să poată produce baterii pentru asemenea centrale în România. Finanţarea e disponibilă pentru producere, asamblare şi reciclare a bateriilor, dar şi a celulelor şi panourilor fotovoltaice. Din câte se poate înţelege din comunicatul Ministerului Energiei, România îşi doreşte să aibă până în 2026 fabrici de producţie a bateriilor cu o capacitate sumară de 2 GWh anual. Pentru comparaţie, producţia anuală de baterii Megapack a celor de la Tesla în 2023 a fost de 14,72 GWh, deci o capacitate de 2 GWh pentru primele asemenea proiecte din România ar fi deja ceva notabil, care ar da o contribuţie majoră. Şi judecând după experienţa Poloniei, cu politicile corecte asemenea evoluţii pot avea lor foarte rapid.

Foto: Fabrică de producţie de baterii pentru centrale din Polonia

La producţia de panouri fotovoltaice, România îşi doreşte să aibă capacităţi de producţie anuală de 200 MW de panouri anual. La o putere medie de 500 W a unui panou fotovoltaic, asta ar însemna circa 400.000 panouri fabricate anual. E o cifră curajoasă, dar contextul de piaţă aici e total neprielnic în toată Europa în acest moment şi putem fi ceva mai sceptici faţă de materializarea acestei părţi din pachetul de intenţii anunţate acum.

Bugetul anunţat pentru susţinerea producţiei de baterii în România e de 149,25 milioane de euro, iar cel pentru susţinerea producţiei de panouri fotovoltaice în România e de 49,75 milioane euro. În total, cele două capitole adună 199 milioane de euro, iar împreună cu finanţarea construcţiei centralei de baterii menţionate la început, bugetul ajunge la 278,6 milioane euro, întreaga sumă fiind asigurată din fonduri europene asigurate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă în cadrul PNRR, adică Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă.