Elveţienii au respins prin referendum unul din cele mai mari parcuri fotovoltaice, care trebuia amplasat pe păşunile din Alpi

Unul din simbolurile Elveţiei sunt vacile care pasc liniştit pe păşunile munţilor Alpi, cu piscurile albe în fundal şi întinsurile verzi din jurul lor. Laptele acestora serveşte drept materie primă pentru caşcavalul elveţian, dar şi ciocolata elveţiană, aşa că nu e de mirare că aceste imagini sunt ilustrate atât pe asemenea produse, cât şi pe materialele turistice reprezentative ale ţării. Ei bine, dar cum ar fi ca în peisajul păşunilor să apară şi panouri fotovoltaice? Elveţienii nu au fost prea încântaţi de idee şi au respins unul din cele mai mari proiecte fotovoltaice, pe nume Alpin Solar Ybrig, care ar fi trebuit să fie amplasat în cantonul Schwyz.

Ne-am putea gândi cu toţii că ideea a fost neinspirată de la bun început, or sacrificarea păşunilor pentru panouri fotovoltaice nu pare o idee foarte bună. Dar autorii parcului au ales panouri speciale verticale, special gândite pentru terenul agricole, pentru a fi amplasate astfel încât să nu sacrifice terenul utilizabil decât pe suprafeţele unde sunt montate pilonii. E ceva similar cu panourile destinate terenurilor agricole, iniţiate în Germania, despre care scriam acum câteva luni.

Conform proiectului parcului Ybrig, panourile trebuiau amplasate pe o suprafaţă de 9 hectare, la altitudine de peste 1.600 metri. Acestea trebuiau să fie din cele capabile să absoarbă şi lumina difuză, dar şi reflecţia, fiind productive şi iarna, când munţii din jur sunt albi şi reflectă soarele.

Proiectul presupunea amplasarea a 23.000 de panouri, pentru a atinge o putere sumară de 9 MW, deci o putere de 390 W per panou. În condiţiile unde urmau să fie montate, trebuiau să producă 12 GWh de electricitate anual, acoperind necesităţile a 2.600 gospodării elveţiene.

Însă în Elveţia domneşte democraţia referendumurilor naţionale şi locale pentru orice schimbări cât de cât importante. Locuitorii municipalităţii Oberiberg au mers la vot şi 250 de oameni au votat în favoare, iar alţi 261 împotrivă. Cu doar 11 voturi diferenţă, rezultatul referendumului a fost respingerea proiectului, iar companii Axpo şi EWS, care erau autoarele proiectului, şi-au strâns valizele şi actele şi au plecat din comună, punând punct intenţiei lor.

E ciudat că acesta e al doilea caz din ultimul timp când elveţienii resping prin referendumuri proiecte fotovoltaice. Axpo e cel mai mare operator de hidrocentrale din Elveţia şi-şi luase un angajament de mai instala 1,2 GW putere de panouri în ţară, pe lângă hidrocentralele pe care le operează, dar se pare că acest scop va fi dificil de atins. De obicei argumentele celor ce militează pentru respingere jonglează în jurul faptului că panourile strică peisajele mirifice ale Elveţiei, sacrifică prea multă suprafaţă de pământ preţios în raport cu ceea ce oferă, iar intermitenţa producţiei lor şi durata de viaţă scurtă le face cu mult inferioare faţă de soluţiile în care Elveţia e cea mai specializată — hidrocentrale, care au durate de viaţă de 60-80 ani, iar unele deja au trecut şi de 100 ani cu reparaţii şi reutilări în Elveţia.