Duminică, 6 mai 2012, pasionaţii sporturilor cu motor au avut parte de un eveniment deosebit, desfăşurat în premieră pentru Republica Moldova. De fapt, cursele V1 Challenge au fost

inventate recent în Turcia reuşind să devină populare acolo, şi abia acum reuşesc să cucerească şi teritoriul din afara ţării de origine.

La drept vorbind, V1 Challenge pare un tip de sport inspirat din cursele Legend Cars, aducând o filosofie apropae identică şi parametri tehnici foarte apropiaţi ale maşinilor participante. Idea de bază a celor două sporturi e încadrarea în competiţii spectaculoase a unor bolizi simpli în construcţie şi foarte accesibili în achiziţie şi mentenanţă, în comparaţie cu alte sporturi cu motor. Dacă ne referim la maşinuţele din cursa V1 Challenge, acestea poartă numele de Volkicar, fiind inventate de Volkan Işik. Maşinile de cursă dispun de un şasiu tubular şi cuşcă roll-over, motorul este poziţionat în faţă, iar cuplul este transmis roţilor spate prin intermediul unei transmisii secvenţiale cu 5 rapoarte. Motorul e unul de origine Yamaha, are 4 cilindri în linie, 1,251 cm cubi, şi dezvoltă 115 CP. Poate părea o putere relativ modestră, dar dacă luăm în calcul dimensiunile mici, construcţia simplă şi implicit greutatea redusă, de doar 530 kg a unui bolid, atunci rezultă un raport de 4.6 kg/CP, iar parametrii dinamici devin foarte interesanţi.

Distribuţia cuplului între roţile spate are loc prin intermediul unui diferenţial cu alunecare limitată. Roţile bolidului au dimensiunea de 205/60 R13, iar întreaga maşină măsoară 3.02 metri lungime, cu un ampatament de 1.91 metri. Caroseria exterioară, montată pe şasiul tubular, respectă filosofia accesibilităţii, şi este executată din material plastic compozit.

La cursa de ieri din Chişinău au participat 10 astfel de automobile. Aşa cum spune şi filosofia cursei, maşinile nu au fost pilotate de piloţi profesionişti, ci de pasionaţi – în cazul ţării noastre acesştia au fost reprezentanţi aleşi de principalii sponsori şi antrenaţi intens pe durata unei săptămâni dinaintea cursei de către antrenorii turci, veniţi în Moldova cu ocazia evenimentului. Printre cei 10 participanţi s-au numărat şi două reprezentante ale

sexului frumos – Angela Andronic şi Elena Potorac, Andronic fiind, de fapt, unul din puţinii piloţi din cursă care dispune de experienţă în participarea la competiţii motorizate.

Lipsa abilităţilor profesioniste ale piloţilor s-a făcut remarcată încă de la tururile de recunoaştere. Cea mai mare parte a lor abordau virajele pe traiectorii eronate, iar atunci când Volkicar-ul cu tracţiune pe spate intra într-un derapaj firesc al punţii spate,

aceştia retrăgeau piciorul de pe
pedala de acceleraţie în loc să o
preseze mai tare, pentru a continua
traiectoria de ieşire din viraj. E un
bolid de cursă cu tracţiune pe spate,
până la urmă, e natural să drifteze
într-un viraj, trebuie să faceţi uz de
asta, nu să vă sfiiţi de acest efect,
domnilor piloţi! În rezultat, maşinile aveau parte de traiectorii destabilizante

în viraje, iar timpii nu au fost cei mai buni. Unicul pilot care s-a remarcat prin traiectorii corecte şi abilităţi de derapaj controlat corect a fost o reprezentantă a sexului frumos: Angela Andronic.

La tururile de calificare, acolo unde timpii chiar contau, iar suspansul a crescut, au apărut şi primele rateuri.

Fiecare pilot a avut un timp de 10 minute pentru a face cât de multe tururi reuşeşte, iar cel mai bun timp al său avea să concureze cu timpii celorlalţi piloţi, în rezultat stabilindu-se poziţiile piloţilor pentru startul competiţiei. În tururile de calificare

piloţii au parcurs distanţele în tandem, aflându-se câte doi în acelaşi timp pe traseu. Au avut loc mai multe acroşări de anvelope, montate drept barieră de

contur a traseului, Angela Andronic făcând acest lucru de mai multe ori şi declarând la sfârşitul tururilor că îi refuzase frâna şi a fost nevoită să

parcurgă ultimele tururi doar cu dozarea acceleraţiei. Chiar şi aşa, Andronic s-a calificat pe a doua poziţie pentru start.

Ultima pereche de piloţi în calificări a fost cea mai ghinionistă. Pilotul cu numărul 6, Orchun Akchinar, nu s-a încadrat într-una din şicane şi a lovit din plin zidul de beton de pe marginea traseului, avariind bolidul. Acesta a

fost evacuat de pe traseu de o unitate tehnică specializată. Pilotul nu a fost rănit, iar Volkicar-ul a fost supus unei reparaţii tehnice express, astfel că a putut participa în cursă.

Cel de-a doilea ghinionist a avut parte de un accident mai serios. Chiril Gaburici, pilotul cu numărul 3, tot el preşedinte al CNA şi director al principalei companii-sponsor a gafat în aceeaşi şicană în care s-a accidentat Akchinar, a lovit zidul de beton, iar

bolidul său s-a răsturnat. Şi de această dată pilotul a scăpat nevătămat, iar bolidul a fost supus unei reparaţii şi a participat de asemenea în cursă.

Între tururile de recunoaştere şi calificări, iar apoi şi înainte de startul cursei propriu-zise, spectatorii au fost delectaţi de două showcar-uri Mitsubishi Lancer Evo VII, care au demonstrat un condus cu o precizie de invidiat. Conduse de piloţi profesionişti, aceste maşini au demonstrat adevăratele drift-uri ale
evenimentului şi au produs

ceea ce presa iubeşte să
numească „cauciucuri
încinse”...

Ei bine, cursa propriu-zisă a avut un algoritm mult prea complex
pentru spectatori, care a tăiat
drastic din spectacol. Chiar dacă
ar fi fost oarecum firesc să vedem toate cele 10 maşini de cursă încadrate simultan în competiţie, cu devansări, mici ciocniri şi multă adrenalină, cursa a însemnat, de fapt, alte tururi în tandem de 2 şi 3 maşini, într-o succesiune complicată şi mult mai puţin spectaculoasă. Iniţial, au

concurat în cursă cei care s-au poziţionat în calificări pe poziţiile 9 şi 10, iar cel care a ajuns primul la final dintre ei (Elena Potorac), a concurat ulterior cu alţi doi piloţi, de pe poziţiile 7 şi 8 din calificări. Succesiunea s-a tot repetat până au concurat toţi piloţii, iar la sfârşit au fost anunţaţi câştigătorii. Publicul, însă, a fost lipsit de un mare final, cu sufletul la gură, în care

câştigătorul să fie văzut direct
cum trece linia de final, şi abia apoi în tabelul oficial de clasificări.

În clasamentul final, pe poziţia a treia a podiumului a urcat Angela Andronic (echipa TEAM 47), pe cea de-a doua poziţie a urcat Chiril Gaburici (echipa MOLDCELL), iar câştigător a fost

declarat Octavian Nicolaescu
(echipa KVK-Moldova).

Putem să menţionăm că
organizatorii au depus un mult
mai mare efort pe partea de
show şi spectacol a
evenimentului, pentru a ţine
„în priză” publicul pe tot parcursul
evenimentului, or, o competiţie
motorsport fără elementul de
show e una seacă. Publicul a
fost numeros, însă o mare parte
din acesta a fost nevoit să stea
căţărat pe balustradele podului şi
drumurilor adiacente, deşi a fost
amenajat şi un spaţiu special
destinat publicului în zona dinspre
oraş, exact sub podul de la
Telecentru. A existat şi o
zonă VIP situată în cealaltă parte
a traseului, în zona din direcţia
Ialoveni, acolo au avut, însă,
acces doar persoanele
speciale, pe bază de invitaţie
sau apeluri prieteneşti, şi presa,
cu mare dificultate. De fapt,
abordarea organizatorilor faţă de
presă, din păcate, a fost una plină
de lacune, pornind de la paznici
puşi iniţial să „nu dea drumul la
nimeni fără invitaţie VIP” până la
lipsa oricărei informaţii oficiale

detalizate, nepublicarea oficială completă a rezultatelor până în acest moment. De fapt, pe alocuri V1 Challenge a mirosit a cursa sponsorilor mai mult decât orice, iar pe plan secund şi spectatorii au mai avut parte de „adrenalină şi atmosferă încinsă la maxim”. Apropo, de la eveniment nu au lipsit şi câţiva politiceni, care şi-au dorit să probeze de aproape sunetul de motor de cursă.

În fine, vom reţine totuşi multitudinea de lucruri pozitive şi frumoase de ieri, sperând că aceiaşi doză de spectacol public va putea fi transferată şi altor tipuri de curse motorizate din ţara noastră. Până la urmă, nu face să fim prea critici, orice iniţiativă de acest gen merită apreciată şi susţinută, mai ales că evenimentul de ieri a avut loc pentru

prima dată în ţara noastră, şi constituie
abia primul pas pentru o viitoare
evoluţie frumoasă!

Vă invităm să vă delectaţi cu galeria
foto de mai jos şi filmul video al
evenimentului, realizat cu ajutorul
partenerilor noştri de la CAF Films (www.caf.md)

Ilie Toma