PiataAuto.md şi Volvo Moldova dau startul unei serii de teste drive, în care nu redactorii auto probează şi vorbesc despre maşini, ci oamenii care vor să încerce aceste maşini pe propria piele, pe perioada a cel puţin unui week-end extins, împreună cu familia lor.

Primul nostru protagonist este Dinu Gherasim – un om cu o carieră frumoasă în asigurări şi cu o familie şi mai frumoasă, cu 3 copii. Fiul cel mai mare a trecut recent de vârsta majoratului, în timp ce fetiţa cea mai mică încă merge la grădiniţă şi trăieşte din plin magia copilăriei. Pentru o

asemenea familie ai nevoie cu siguranţă de o maşină spaţioasă, iar Dinu nu e străin de ceea ce înseamnă Volvo XC90, pentru că a deţinut în trecutul relativ apropiat un Volvo XC90 R-Design de generaţie precedentă. A rămas încântat de acea maşină, de atenţia la detalii cu care era construită,

de practicismul ei în exploatare, de eficienţa în consum – pentru că avea un propulsor diesel sub capotă. „Când am plecat în Grecia odată cu ea, cu familia la bord, am alimentat în Moldova, după care tocmai prin Grecia a trebuit să reumplu rezervorul de combustibil. Era o maşină extraordinar de bună, iar datorită pachetului R-Design suspensia era un pic mai fermă şi maşina lua virajele mult mai încrezută decât suratele sale din aceeaşi familie”.

Apoi, acum mai bine de un an, după ce vânduse acel Volvo XC90, Dinu şi-a achiziţionat un Range Rover Sport, cu motor pe benzină de 3.0 litri sub capotă, cu compresor mecanic. Este încântat şi de această maşină, dar atunci când i-am propus să petreacă un week-end cu familia la bordul noii generaţii Volvo XC90, o scânteie de nostalgie i-a luminat ochii şi a acceptat imediat. „Chiar aş vrea să văd cum se simte noul XC90, mai ales că am memorii atât de proaspete despre precedenta generaţie” – ne spusese Dinu entuziasmat.

Zis şi făcut. Era ziua de vineri a week-end-ului trecut, când Dinu a păşit în showroom-ul Volvo Moldova şi a primit cheile şi actele de la frumosul Volvo XC90 D5 de generaţie nouă. „E

al Dvs. pentru un week-end întreg, Domnule Gherasim”, i-au spus cei de la Volvo, „şi vă dorim să-l savuraţi cu plăcere alături de familia Dvs.!”.

Seara, după muncă, Dinu ajungea acasă cu Volvo XC90, fără să-şi anunţe în prealabil familia, pentru că dorise să le facă o mică surpriză. Fără să reuşească să le spună prea multe, fetiţa cea mică a sărit în cale cu exclamaţia „Vai, tati, ai venit din nou cu o maşină nouă? Avem o maşină nouă?”

A urmat un week-end cald şi frumos alături de familie, cu două călătorii nu

prea îndepărtate prin ţară, dar care au oferit acestei familii oportunitatea de a simţi din plin ambianţa de la bordul noului Volvo XC90. Aşa că luni dimineaţa, atunci când ne-am întâlnit cu Dinu pentru a asculta impresiile enunţate de toţi membrii familiei, am fost nerăbdători să aflăm ce spune întreaga familie Gherasim despre modelul suedez!

Impresiile familiei

Fără îndoială, noul Volvo XC90 arată extraordinar de bine, are un design super reuşit şi-l tot admiri, când închizi

maşina, când te apropii de ea s-o deschizi, are un vino-ncoa’ special. Designul interior, însă, îmi pare un pic rece, pe alocuri greu de utilizat în primele zile la volan, de parcă unele lucruri sunt gândite mai mult să arate frumos decât să fie practice. Spre exemplu, îmi place cum arată tableta asta mare de pe consola centrală, şi copii mei au fost încântaţi de ea, dar unele funcţii din ea sunt greu de utilizat, cum ar fi de exemplu cea a sistemului de climatizare, că trebuie să apeşi cu degetul de câteva ori pe ea până reglezi temperaturi, şi în timpul ăsta rişti să-ţi iei ochii prea mult timp de la drum. Eu aş

prefera să existe butoane
cu acces imediat pentru
asemenea funcţii. Şi apoi,
dacă ţin volanul cu mâinile
în zona orelor 3 şi 9, când
întorc uneori volanul în cotituri
apăs involuntar pe butoanele astea
şi schimb postul de radio sau piesa
următoare, parcă sunt prea
aproape de marginea
volanului plasate. Şi încă
ceva ce nu-mi place e
abundenţa de material

negru lucios – piano
black, îi explicăm noi, e
un trend în industria auto
să se pună acest material
acum – ei bine, nu-mi place
pentru că imediat rămân amprente
pe el şi-şi denaturează aspectul, şi pe
ecranul ăsta mare tot rămân amprente.

Am rămas cu toţii profund impresionaţi, însă, de spaţiul din habitaclu – ne spune Dinu. Chiar şi pentru o familie mai numeroasă există spaţiu mult, iar pe bancheta din spate se poate sta confortabil şi pe locul din mijloc. Plafonul tot este înalt, ceea ce măreşte

senzaţia de spaţiu, vizibilitatea este foarte bună pentru toţi. Iar portbagajul este pur şi simplu imens, ceea ce e un plus major pentru o familie. Îmi amintesc de Volvo XC90 al meu de acum câţiva ani, am oprit odată ocazional la un magazin Ikea din Viena şi l-am burduşit cu tot felul de piese de mobilier, şi toate au încăput, de nu-mi venea să cred! Spre exemplu, la maşina mea prezentă eu simt adeseori că am portbagajul mic – am pus câteva valize într-o călătorie mai lungă şi gata, nu mai am loc, de aceea am cumpărat un portbagaj

adiţional pe plafon. Însă cu acest Volvo XC90, cred că n-ai nevoie să-ţi iei „sicriul” cela pe acoperiş, ţi-e absolut suficient portbagajul normal al maşinii!

Mi-a plăcut şi interacţiunea cu cadranele de bord din faţa mea, sunt calitative şi stilate, deşi sunt tot digitale. Am aşteptat o izolare fonică mai bună a maşinii, mai bună decât a precedentei mele Volvo XC90, dar ceea ce simt acum e cam la acelaşi nivel cu ce simţeam atunci. Iar maşina se simte mult mai uşoară decât se simţea predecesoarea ei! – ne

spune Dinu de parcă era cât pe ce să uite una din cele mai importante impresii despre maşină. Greutatea unei maşini e într-adevăr crucială pentru comportamentul maşinii, asta o ştim cu toţii, şi-i confirmăm lui Dinu că noua generaţie a devenit simţitor mai uşoară decât predecesoarea sa, aplicând o nouă platformă tehnică, cu materiale uşoare şi gândire ultra-tehnologizată. – E adevărat, – zice Dinu – e îmbibată de tehnologii noi maşina asta, dar senzaţia asta de maşină mult mai uşoară pe mine nu mă face neapărat să mă simt

mult mai bine, parcă e mai firesc ca o maşină de asemenea dimensiuni să se simtă un pic grea, parcă-ţi sporeşte senzaţia de încredere în ea. În acelaşi timp, dacă apăs puternic pedala de acceleraţie, motorul diesel de sub capotă o împinge binişor, dar parcă se simte că acesta depune destul de mult efort din cei 4 cilindri şi 2.0 litri ai săi. Şi

mai e şi un pic zgomotos la turaţii mai înalte, n-are un sunet foarte rafinat. Deci împinge bine în scaun, dar nu fără efort.

Aici îi zicem lui Dinu că între timp Volvo XC90 a primit 10 CP în plus pentru acest motor diesel D5 şi mai mult rafinament, ba chiar şi un sistem

numit Power Pulse, destinat asigurării unei reacţii instantanee a motorului, iar odată cu aceste actualizări a fost îmbunătăţită semnificativ şi izolarea fonică. „Atunci au făcut exact ce trebuiau să facă, au perfecţionat modelul exact la capitolele la care trebuiau s-o facă!” – ne declară pe o notă pozitivă Dinu.

Dar merge bine şi cu acest motor, abia azi dimineaţă am înţeles cum să pun maşina în regim Sport, cu butonul ăsta care trebuie întâi apăsat, apoi rotit. Da,

în Sport motorul împinge mult mai bine şi suspensia e mult mai fermă în viraje, cam ca XC90 R-Design al meu, iar la suspensie mi-a plăcut şi faptul că

înghite bine denivelările de pe drumurile ţării noastre. Dar cu motorul ăsta am scos un consum mediu de 11.6 litri/100 km. Cu acelaşi consum mediu l-am

preluat de la Volvo Moldova şi după
3 zile de condus tot atât a rămas
media, deci cam ăsta e consumul
real, iar el e cam mare, părerea
mea. Cred că dacă puneau
un motor de 2.4 litri, sau
chiar 3 litri sub capotă,
se putea ajunge la

exact acelaşi consum, datorită unui efort mai mic al motorului.

Însă Volvo XC90 are cu siguranţă ceva special în el, care te atrage. Ceva ce nu poate fi explicat clar prin cuvinte, dar care te ademeneşte să-l placi. E un pic

prea cosmic şi complex în unele aspecte, dar cred că dacă ajungi să-l foloseşti ca maşină proprie câteva săptămâni sau luni, te trage şi pe tine cu el în cosmosul lui hi-tech şi vei ajunge

să te simţi extraordinar de bine.
Şi îmi place obsesia asta a lor
pentru siguranţă, pentru mine asta
e foarte important. E diferit,
într-adevăr, de precedenta
generaţie, pe care am
avut-o eu, şi în lumina
maşinii pe care o
posed astăzi aş mai
ezita un pic pe
gânduri dacă să
trec la el sau nu,
dar cu siguranţă

e o maşină pe care trebuie s-o iei în considerare în acest segment al SUV-urilor. Am înţeles că dotarea de top are şi suspensie pneumatică – dacă aş cumpăra-o, mi-ar plăcea, cred,

să optez pentru o suspensie pneumatică, dar aş vrea şi preţul să nu crească prea mult. Volvo XC90 e o maşină extrem de interesantă şi specială!

Ilie Toma