În Moldova a fost anunţat marele Plan de Reconstrucţie a Infrastructurii, care vizează prima autostradă, căi ferate, porturi, apeducte şi poduri pentru următorii ani

Astăzi, 14 septembrie, Ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale din Moldova, Andrei Spînu, a anunţat marele Plan de Reconstrucţie a Infrastructurii Moldovei pentru următorii ani, un plan cu obiective majore, care cuprinde aproape toate sferele de infrastructură — drumuri, căi ferate, porturi navale, poduri, aeroporturi, apeducte, staţii de epurare, dar şi soluţii pentru modernizarea vehiculelor ce operează pe aceste căi de transport.

Toate aceste obiective majore ar trebui să se traducă în proiecte clar conturate, care intră în faza activă de construcţie sau reconstrucţie cât de curând posibil, dar nu mai târziu decât pe parcursul a doi ani.

La capitolul drumurilor, planul include obiectivul ca toate drumurile naţionale, şi regionale, pe o distanţă cumulată de aproape 6.000 km, să fie în stare bună, cu reparaţii majore acolo unde e cazul sau construcţii de drumuri noi. Printre drumurile noi care urmează a fi construite sunt centura oraşelor Vulcăneşti şi Cimişlia, dar şi reconstrucţii majore de trasee mari şi importante în nordul Moldovei.

De asemenea, ministrul Spînu a reconfirmat acum ideea de construcţie a primei autostrăzi din Republica Moldova, ca fiind inclusă în acest mare plan de reconstrucţie a infrastructurii. Ea va presupune un segment de 110 km între Ungheni şi Chişinău, conectându-se astfel cu autostrada adusă de la Târgu Mureş până la Ungheni de pe teritoriul României!

Foto: Cu verde e marcat traseul viitor al autostrăzii Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni, iar cu oranj - Ungheni-Chişinău

De asemenea, ulterior va fi construit încă un segment de 190 km de autostradă din Chişinău şi Odessa, dintre care 140 km vor fi pe teritoriul Moldovei.

Obiective grandioase sunt anunţate şi pentru transportul feroviar şi căile ferate. Pe lângă reparaţia celor 233 km de cale ferată care e deja în derulare, se doreşte repararea şi reconstrucţia tuturor celor mai importante căi ferate, inclusiv a unor nefolosite în ultimul timp, precum cea spre oraşul Căinari. Segmentul surpat de la Văleni urmează a fi reconstruit, la fel ca şi Vălcineţ-Ocniţa. Toate acestea ar trebui să permită majorarea vitezei medii de deplasare a trenurilor din Moldova, care este azi de doar 40 km/h. Se doreşte apropierea de standarde europene de 100 km/h pentru trenurile de marfă şi 150 km/h pentru cele de pasageri.

Şi mai impresionant e că noul plan presupune şi construcţia unei noi căi ferate de 110 km lungime între Iaşi şi Chişinău, cu ecartament european, pentru a elimina orele lungi pierdute în prezent la vamă pentru schimbarea roţilor trenurilor la alt ecartament de fiecare dată. Astfel, timpul de călătorie cu trenul până la Iaşi sau Bucureşti ar fi redus substanţial.

Foto: Harta actuală a căilor ferate din Moldova - prea puţine şi rarefiată, adeseori cu necesitatea ocolirilor mari pentru a ajunge dintr-un punct în altul

Planul mai conţine şi intenţia de a cumpăra 1.000 de vagoane noi pentru calea ferată, în special pentru transport cerealier. Pe lângă asta, vor fi achiziţionate şi 30 de locomotive noi de manevră.

Planul de Reconstrucţie mai presupune şi sporirea esenţială a capacităţii de transbordare la portul Giugiuleşti. Traficul a crescut cu 30% în 2022 acolo, dar în prezent peste jumătate din exporturile pe cale maritimă din Moldova se desfăşoară prin alte porturi, pentru că la Giurgiuleşti nu sunt suficiente capacităţi. De asemenea, se doreşte de a face şi râul Nistru navigabil pentru vase cargo mai mici, pentru a impulsiona transportul şi aici.

Foto: Portul Giurgiuleşti în prezent

Se mai intenţionează modernizarea transportului public la nivel naţional, inclusiv a celui privat, printr-un program de susţinere a transportatorilor, ca aceştia să fie stimulaţi să-şi reînnoiască parcurile lor de vehicule.

A mai fost anunţată şi modernizarea aeroportului Chişinău, pentru care e intenţionată sporirea capacităţii până la 5 milioane de pasageri pe an, iar acest lucru ar urma să fie atins prin construcţia unui terminal nou! Investiţia pentru acest terminal e estimată la 200 milioane de euro.

În fine, absolut necesar, care încă lipseşte din multe localităţi din Moldova, e apa potabilă prin apeducte, lucru care urmează a fi acoperit de noul plan de reconstrucţie. Toate localităţile din ţară trebuie să fie conectate la sisteme publice de apeduct până în 2030, iar Soroca şi Comrat vor avea staţii de epurare proprii, pentru a exclude problemele ecologice actuale din aceste oraşe.

La fel impresionant e că unele oraşe, precum Străşeni, vor fi conectate la sistemul de apeduct al Chişinăului, iar localităţile din raionul Hânceşti şi Făleşti ar urma să aibă apă din România, prin apeducte care trec sub râul Prut, venind din judeţul Iaşi!

Aşadar, dacă acest plan va fi pus în aplicare la scara la care e anunţat, cuprinzând toate aceste domenii, Moldova ar trebui să facă un salt uriaş în direcţia dezvoltării cu adevărat consistente!