Calculele comparative făcute de Călin-Liviu Georgescu între o Tesla şi un Mercedes W124 în urma articolului nostru sunt eronate, aici le corectăm

Vineri seară, noi am publicat un articol în care scriam despre germanul Hansjorg von Gemmingen, care a atins 1.800.000 km parcurşi cu Tesla Model S pe care o deţine, şi mai spuneam şi toate detaliile exploatării sale, că proprietarul munceşte taximetrist, câte baterii şi câte electromotoare a schimbat, ba chiar şi nişte cifre de consum. Se pare că articolul l-a inspirat pe omul de afaceri român Călin-Liviu Georgescu să ia câteva din informaţiile care l-au impresionat din acel articol şi una din imagini, punând alături şi o altă istorie, a norvegianului Magnus Saele, care a parcurs 3,4 milioane km cu un Mercedes W124 diesel pe care-l deţinea, din 1991 până în 2014. Şi Călin-Liviu Georgescu pune alături nişte cifre de consum şi resurse din cele două istorii, indicând că amprenta pentru mediu ar fi net în de defavoarea maşinii electrice. Înainte de a trage o concluzie dacă e aşa, trebuie să spunem că tocmai calculele lui Călin-Liviu Georgescu din postarea sa foarte distribuită sunt greşite! Şi informaţiile sunt alese selectiv. Hai să aducem claritate, deci!

Foto: Postarea de ieri a lui Călin-Liviu Georgescu de pe Facebook

Autorul comparaţiei menţionează istoria lui Magnus Saele, menţionând că Mercedesul său W124 avea un motor diesel de 2,2 litri, cu un consum mediu de 7,0 litri/100 km, ceea ce, în 3,4 milioane km parcurşi ar fi însemnat consumul a 40 tone de motorină. Ce e adevărat, cert şi fals aici?

Istoria lui Magnus Saele e adevărată, şi el fiind un taximetrist, din oraşul Oygarden, Norvegia. Motorul a fost diesel, dar e indicat greşit în postarea autorului român, întrucât W124 nu a avut un motor diesel de 2,2 litri, ci unul de 2,0 litri în primii ani, iar ulterior doar motoare mai mari de 5 sau 6 cilindri. Maşina norvegianului fiind din 1991, nu poate fi una de 4 cilindri. Cifra de 3,4 milioane km a fost într-adevăr comunicată de el, dar se bazează pe calculele sale, odometrul nefuncţionând de multă vreme înainte de anii 2013-2014, când istoria lui a devenit cunoscută. Totuşi, vom prezuma că şi acest lucru e adevărat întrucât proprietarul taximetrist ar putea să-şi facă nişte calcule corecte.

Foto: Motorul diesel de sub capota Mecedesului W124, care a parcurs 3,4 milioane km

Consumul de 7,0 litri/100 km nu a fost menţionat de norvegian, ci e indicat de Călin-Liviu Georgescu, probabil ca o estimare. E o cifră realistă, însă, aşa că o putem lua drept bază. Însă matematica lui Călin-Liviu Georgescu e total greşită, cu o greşeală elementară de aritmetică. Or, în 3,4 milioane de km se includ 34.000 de „sute” de kilometri, în fiecare din ele fiind consumaţi 7 litri de diesel, iar asta înseamnă 238.000 litri de motorină, sau tone dacă e să le transpunem în unitatea de măsură folosită de autor (deşi greutatea motorinei e diferită), dar nicidecum 40 de tone. Deci, un calcul greşit care din start distorsionează cifrele de 6 ori!

De cealaltă parte, Călin-Liviu Georgescu ia cifrele de consum din cazul Tesla, indicând 90 MWh consumaţi. De fapt, cifra asta e menţionată de german doar pentru alimentarea de acasă, şi ultima actualizare e de 100 MWh de acasă. Însă pe lângă asta, germanul proprietar de Tesla a alimentat şi la supercharger-e publice. Pentru că dacă împarţi 100 MWh la 1,8 milioane km, sau 100.000 kWh la 1.800.000 km, vezi că ajungi la un consum de doar 5,55 kWh/100 km, care e ireal de mic. O Tesla Model S consumă în mediu cam 14-15 kWh/100 km, deci cifra adevărată ar fi de circa 250-270 MWh de electricitate consumată în 1,8 milioane km.

Călin-Liviu Georgescu face tranziţia de la 90 MWh în echivalentul a circa 50 tone benzină, arătând că iată, Mercedesul a consumat doar 40 tone în 3,2 milioane km, în timp ce Tesla ar fi consumat echivalentul a 50 tone de benzină în 1,8 milioane. Şi această tranziţie e greşită! 1 litru de benzină conţine 8,9 kWh de energie. Deci dacă ar fi vrut să facă tranziţia corectă Georgescu, chiar pornind de la cifra incompletă de 90 MWh, ar fi trebuit să iasă cu echivalentul a 10,11 tone de benzină, nu 50 tone! Şi deja ştim că ar fi trebuit să compare cu 238 tone în cazul Mercedesului, nu 40 tone. Dar noi vom induce şi corecţia necesară pentru Tesla, care a consumat de facto 250-270 MWh, nu 90, şi, transformând în echivalent de benzină, ar însemna 28-30 tone de benzină! Deci asta e cifra reală exprimată în benzină, dacă se vrea, ţinând cont de consumul real şi complet!

Dar la Mercedes e vorba de diesel, deci ar fi mai corect să facem tranziţia energiei consumate de Tesla tot în diesel, ca să avem unităţi comparabile. Într-un litru de diesel se conţine şi mai multă energie, circa 10,9 kWh. Asta înseamnă că cei 250-270 MWh de electricitate consumată de Tesla echivalează cu circa 23-24,8 tone de diesel. E ca şi cum Tesla ar fi consumat 1,33 litri/100 km de diesel în cei 1,8 milioane de km, faţă de Mercedes, care consuma 7,0 litri/100 km. Şi e adevărat, pentru că randamentul energetic al motoarelor diesel aspirate natural de atunci era adeseori de sub 30%, deci 70% din energia rezultată în arderea dieselului era irosită prin căldură şi mişcări reciprocitare, la care se adăugau pierderile de transmisie în mecanismele maşinii. Deci comparaţia adevărată exprimată în diesel din cele două istorii ar trebuie să fie de 23-24,8 tone de diesel pentru Tesla la 1,8 milioane km, faţă de 238 tone de diesel pentru Mercedes W124 la 3,4 milioane km. Dacă uniformizăm la tone per milion de km, obţinem 12,7-13,7 tone per milion pentru Tesla şi 70 tone per milion pentru Mercedes. Sună cu totul altfel decât comparaţia de 50 tone faţă de 40 tone din postarea originală, în defavoarea lui Tesla, nu-i aşa?

Ceea ce e adevărat şi e în defavoarea modelului Tesla e numărul mare de electromotoare înlocuite şi cele 6 baterii. Mercedes era într-adevăr mai fiabil în acele timpuri. Componentele motoarelor pot fi reciclate în ambele cazuri, însă, dacă se vrea, iar bateriile litiu-ion la fel, pot fi deja reciclate cu un grad foarte mare de puritate a produselor finale, care pot ajunge în noi baterii. Deci aici comparaţiile de amprentă de mediu vor fi oricând manipulatorii, în lipsă de date pentru fiecare caz în parte. Dar e cert că reciclarea la scară largă a bateriilor litiu-ion ia amploare tot mai mare şi acest argument devine mai puţin puternic.

Ceea ce nu menţionează Călin-Liviu Georgescu e că proprietarul de Tesla a folosit cel puţin 100 MWh de energie generată de la panourile sale fotovoltaice de acasă, fapt pe care noi l-am menţionat în articol. Deci tranziţia în echivalent diesel e relevantă doar atât cât să arate o cifră echivalentă pentru comparaţie, însă în cazul Teslei cei puţin 35-40% a din energie a venit cu zero emisii CO2 directe, iar din cealaltă, probabil măcar încă vreo 15%, dintr-un mix energetic european. Deci pe lângă faptul că a consumat mai puţină energie, cam jumătate din ea a fost cu zero emisii, regenerabilă. La Mercedes, însă, toate cele 238 tone de diesel au fost extrase din pământ, prelucrate la rafinărie, transportate, iar în motor — arse cu emisii de CO2 şi, încă mai grav, cu emisii de NOx-uri dăunătoare sănătăţii umane, or, motoarele din acei ani nu aveau filtre de particule DPF şi piezo-injectoare pentru a minimiza emisiile acestor particule. Iar în 3,4 milioane de km, s-au adunat ceva emisii, atât NOx, cât şi CO2.

Aşadar, e uşor să-ţi iei avânt după nişe cifre prezentate selectiv, trecute apoi prin nişte calcule matematice cu greşeli de clasa 3-a, şi să distribui mai departe cât de mare e dauna maşinilor electrice. Şi, ca şi noi să fim înţeleşi corect — suntem pasionaţi până în măduva oaselor de maşini clasice — e suficient să vedeţi ultimele noastre video-uri cu Citroen SM şi NSU Ro80 — scriem despre ele în permanenţă, le admirăm şi onorăm ingineria, ba chiar şi emoţia mult mai plăcută în condus decât maşinile mult mai aplatizate din zilele noastre, şi credem că ele ar trebui să mai aibă dreptul la viaţă, cel puţin de dragul pasiunii. Dar asta nu înseamnă să neglijăm calcule inginereşti şi matematice, de randament, de tipuri de propulsie, de însăşi baze ale ştiinţei. Iar când pe baza unui articol de-al nostru, se produc manipulări cu informaţii atât de selective şi cu greşeli matematice atât de elementare, nu puteam să nu reacţionăm aducând claritate şi calcule corecte şi complete.

Foto: Imagine din filmările noastre cu legendarul Citroen SM. Ştim, e dificil uneori când cineva care înţelege deopotrivă atât maşinile clasice, cât şi cele electrice, poate da calcule compartive detailate, dar în acest caz chiar a fost nevoie de ele, pentru a combate dezinformarea şi manipularea.