Norvegia anunţă investiţii record în hidrocentralele sale şi-n parcuri eoliene, pentru a face faţă creşterii necesităţilor de energie regenerabilă

Norvegia e o ţară foarte deosebită în modul în care-şi generează electricitatea şi şi-a construit sistemul său energetic, iar profilul pe care îl are azi se datorează deciziilor înţelepte de acum 50-60 de ani, urmate consecvent de alte decizii care au venit doar să întărească şi să continue strategiile adoptate atunci. Țara scandinavă are de mult timp 100% din producţia sa de electricitate din surse regenerabile, cu excepţia unor mici regiuni super izolate. Şi tocmai 90% din electricitatea produsă în Norvegia vine de la hidrocentralele sale, altele aproape 10 venind de la eoliene şi restul de la panouri solare şi alte metode regenerabile. Ei bine, acum Norvegia anunţă investiţii record în hidrocentralele sale, dar şi-n câteva parcuri eoliene, pentru a face faţă creşterii necesităţilor de energie regenerabilă din următoarele decenii.

Anunţul e cu atât mai impresionant, cu cât puţine ţări europene fac în prezent investiţii majore în hidrocentrale, unul din puţinele cazuri recente fiind hidrocentrala Tamega din Portugalia, despre care scriam acum câteva zile. Norvegia, însă, are hidrocentralele setate drept prioritate de atât de mult timp, încât în toată ţara există azi peste 1.700 hidrocentrale mari şi mici şi peste 1.000 de lacuri de acumulare pentru hidrocentrale. Norvegia le poate porni în diverse combinaţii de putere oricând doreşte, astfel încât nu mai are nevoie efectiv de centrale de baterii, pentru că hidrocentralele rezolvă orice fluctuaţie necesară, iar cele 10% de energie eoliană pot fi folosite direct ca sursă de bază când există, fără necesitate de stocare.

Mai mult ca atât, la nivelul actual de apă stocată în cele 1.000 de rezervoare, dacă n-ar mai ploua şi n-ar mai izvorî altă apă, Norvegia îşi poate asigura 8 luni şi jumătate de producţie de electricitate din acele volume stocate!

Construcţia de hidrocentrale nu a încetat, ba dimpotrivă, acum, cu o situaţie în care maşinile electrice reprezintă deja circa 90% din vânzări, Norvegia construieşte în permanenţă noi hidrocentrale, pentru a-şi menţine creşterea capacităţii de producţie în pas cu creşterea de consum de electricitate în ţară. În 2021, spre exemplu, în Norvegia erau în proces de construcţie hidrocentrale cu o capacitate anuală de producţie de 2,3 TWh, într-o ţară de doar 5,4 milioane de locuitori. Şi dacă aceste cifre din 2021 par impresionante, acum operatorul naţional de hidrocentrale din Norvegia, Statkraft, anunţă un program de investiţii record, „cel mai mare de multe decenii încoace”, în hidrocentrale — atât în modernizări şi retehnologizări ale hidrocentralelor deja construite, cât şi în construcţie de noi capacităţi de producţie.

Iar acest program imens de investiţii în hidrocentrale nu vine să rezolve vreo problemă acută, apărută acum, în care norvegienii s-ar fi pomenit în impas, că nu le ajunge electricitatea produsă. Dimpotrivă, la nivelul actual ţara scandinavă produce cam 155-160 TWh de electricitate anual şi consumă cam 125-130 TWh, deci există un surplus confortabil de circa 30 TWh, pe care ţara îl exportă vecinilor în permanenţă.

Ceea ce face acum Norvegia este să gândească pe termen lung, acţionând preventiv pentru următoarele decenii. Practic, toată ţara trece la maşini electrice, pompe de căldură şi multe alte tipuri de consum de energie ce avea loc anterior sub alte formă trec sau vor trece la electricitate, iar asta înseamnă că e prognozată şi o creştere e cererii în următoarele decenii. Şi norvegienii îşi pregătesc din timp sistemul energetic pentru acele creşteri din viitor, pentru a-şi putea păstra întotdeauna rezervele de supraproducţie şi export.

Astfel, programul major de investiţii anunţat de Statkraft acum include până la 3 miliarde de euro în retehnologizări, măriri de capacităţi la hidrocentralele deja construite sau construcţii de noi hidrocentrale. Pe lângă asta, încât până la 2 miliarde euro se vor construi pentru modernizările barajelor şi turbinelor hidrocentralelor mai vechi, deja construite, pentru a le prelungi viaţa acestora şi a le asigura randamentul pentru mulţi ani înainte. Toate astea ar trebui să ducă la creşterea puterii de generare a hidrocentralelor din Norvegia cu încă până la 2,5 GW putere, ceea ce ar spori capacităţile hidrocentralelor aflate în gestiunea Statkraft cu 20%.

Pe lângă asta, acelaşi operator va mai investi 1 miliard de euro în actualizări şi construcţii de noi parcuri eoliene, care ar trebui să dea o creşterea anuală de producţie a electricităţii în sumă de 2,5 TWh.

Odată cu acest program major de investiţii, Norvegia şi-a reconfirmat strategia sistemului să energetic de a se baza în continuare pe hidrocentrale ca sursă primară, cea mai viabilă, în timp ce energia eoliană va avea rol auxiliar, dar va fi şi ea binevenită pentru integrare în sistem. Aceasta din urmă vine ca urmare a faptului că Norvegia şi mările din jurul său au un potenţial enorm şi pentru acest tip de energie, şi ar fi păcat ca aceste resurse să rămână neutilizate. Eventual, Statkraft îşi rezervă dreptul de a face investiţii suplimentare în noi şi noi parcuri eoliene, care ar fi localizate în Norvegia, dar ar putea trimite direct electricitatea la export prin cabluri subterane de mare voltaj, cu curent continuu.

Norvegia, datorită hidrocentralelor sale, are printre cele mai mici preţuri la electricitate furnizată locuitorilor săi, preţuri care oscilează în mediu între 0,08 şi 0,11 euro/kWh, iar uneori când bazinele de apă sunt atât de pline, se întâmplă şi zile precum cea din august 2023, când electricitatea e furnizată gratuit, doar pentru a reduce gradul de umplere a rezervoarelor. Statkraft, operatorul naţional de hidrocentrale din Norvegia, e o companie deţinută de statul norvegian, prin două ministere ale sale, cel al comerţului şi industriei, şi cel al energiei.