Iniţiată acum mai bine de 10 ani, centura Chişinăului ajunge în etapa studiilor de fezabilitate la ultimele segmente, pentru a putea fi definitivată

Centura Chişinăului e unul din acele proiecte anunţate de foarte mult în timp în urmă, care au progresat foarte lent între timp. De fapt, sunt mai bine de 10 de ani de când a fost prezentat public planul şi traseul centurii Chişinău, menţionându-se care segmente urmau să derive din cele existente şi care trebuiau construite de la zero. Conform planului iniţial, centura trebuia să fie gata în 2017-2018, iar acum, cu 6 ani mai târziu de termenul iniţial, nici măcar jumătate de centură nu e construită. Totuşi, Administraţia de Stat a Drumurilor a anunţat că a demarează studiul de fezabilitate pentru ultimele 3 segmente ale centurii, în cooperare cu Banca Europeană de Investiţii, iar odată elaborate studiile, se va trece la bugetarea lucrărilor necesare şi planificări de licitaţii pentru proiectare detailată şi construcţie.

Centura Chişinăului trebuie să aibă 6 segmente, cu o lungime totală de 90 km, conform proiectului de acum 10 ani, care încă stă la baza planurilor actuale. Singurul segment complet realizat după standardele proiectate este segmentul 1, cu o lungime de doar 6,6 km, fiind vorba de drumul R6 de conexiune între traseul Leuşeni şi cel spre Ialoveni. Anume acest drum a fost reconstruit din temelii, având 4 benzi, cât două pe sens, cu separatoare de sensuri de circulaţie şi cu sensuri giratorii mari la ambele capete ale sale. El a fost definitivat abia în februarie 2023, iar recepţia finală a lucrărilor a avut loc abia în ianuarie 2024, după înlăturarea tuturor neajunsurilor. Deci, în acest moment, din cei 90 km ai centurii, definitivaţi sunt doar 6,6 km.

Segmentul 2 al centurii Chişinău, care e şi o continuare a traseului Leuşeni-Chişinău, va intra în lucrări de lărgire la 4 benzi de circulaţie abia în acest an. Lungimea acestui segment e de 7 km.

Segmentul 3 al centurii e în lucrări la componentele sale de mai mulţi ani, el cuprinzând partea din şoseaua Balcani care trece pe lângă intrările în satele Ghidighici şi Grătieşti şi ajunge la nodul rutier de la Cricova. Ceea ce s-a făcut anterior e podul nou construit timp de 6 ani pe şoseaua Balcani, iar acum e în reconstrucţie podul vechi, situat paralel, pentru a avea în final câte un pod pe fiecare sens de circulaţie. Tot în 2023 s-au anunţat lucrări grandioase pe această porţiune, cu construcţie a unor noduri rutiere noi la intersecţia cu strada Petricani, dar şi cea cu drumul la intrare în comuna Grătieşti. Lucrările de la strada Petricani au început cu rampele de conectare a podurilor şi pregătirea rampelor spre strada Petricani.

Cele de la intrarea în Grătieşti nu au început încă. Aici se discuta, însă, şi despre un nou drum nou din acel punct spre traseul M2 la punctul de intersecţie cu strada Bucovina, care ar fi construit direct şi ar avea doar 2,46 km.

Porţiunile 4, 5 şi 6 abia urmează să primească studii de fezabilitate acum. Din cele 3, porţiunea 4 e cea mai simplă, întrucât urmează traseul actual M5, pe un drum care deja există între nodul rutier Cricova şi intersecţia din apropiere de Tohatin, cu drumul spre Vadul-lui-Vodă. Aşadar, cel mai probabil aici ar fi nevoie doar de lărgire, şi o reestimare dacă drumul rămâne a fi construit din plăci din beton, cum e în prezent, dar dacă se trece la o reconstrucţie capitală.

Porţiunile 5 şi 6 nu există deloc, deci ele trebuie construite în mare parte acolo unde acum nu există niciun drum. Iar asta va însemna cu siguranţă termeni mult mai mari de realizare, plus că şi segmentele sunt cele mai lungi. Segmentul 5 ar urma să continue înainte de la Tohatin spre sud-est, ocolind Coloniţa şi lăsând-o în interiorul centurii, apoi ar ajunge la Humuleşti şi Bubuieci şi ar ieşi lângă Floreni la traseul R2, lăsând şi Sângera în interiorul centurii.

Mai departe, centura Chişinăului ar urma spre Dobrogea, pe aici urmând spre traseul M3 preponderent drumuri existente, dar care vor trebui reconstruite şi lărgite. Însă centura nu va trece pe linia actuală a drumului mai scurt prin Revaca, Frumuşica, Brăila, Piatra Albă şi Ialoveni, ci de la Dobrogea spre M3, apoi direct spre Mileştii Mici, iar de la Mileştii Mici spre Sociteni, lăsând în interiorul centurii toate localităţile menţionate mai sus, dar şi oraşul Ialoveni. E drept, însă, că exista anterior şi ideea ca segmentele 5 şi 6 să aibă şi variante de alternativă, mai scurte, care ar trece prin Revaca, Brăila şi Ialoveni, după cum se poate vedea pe harta de mai jos.

Şi din câte se poate vedea din imaginile publica de ASD acum, variantele alternative pentru segmentele 5 şi 6 sunt încă în vigoare, doar că nu e clar care vor fi construite primele, cele mai lungi, prin zonele mai libere, sau cele mai scurte, dar care trec prin zone mai intens circulate.

Aşadar, chiar dacă procedurile studiilor de fezabilitate, de proiectare şi construcţie ar derula de aici încolo fără întârzieri, tot ar fi nevoie de minim 4-5 ani în mod realist, deoarece e vorba şi de segmente noi construite acum unde acum e doar câmp, şi pentru că distanţele sunt cu mult mai mari decât ce s-a făcut până acum.

Dar dacă mai luăm în calcul şi noi întârzieri, care au fost atât de multe până acum la centura Chişinăului, putem estima un termen şi 7-8 ani pentru ca această centură să ajungă la o finalitate absolută, aşa cum fusese ea prezentată în 2014. Singura speranţă de accelerare ar fi ca acest proiect să înceapă a beneficia de fonduri şi proceduri accelerate, ca parte a unor proiecte de conformare în cadrul eventualelor eforturi de aderare la UE, declanşate odată cu acceptarea statutului de ţară-candidat al Moldovei, de acum câteva luni. Exemple similare de accelerare intensă a unor proiecte majore de infrastructură sunt foarte mult la ţările care au adera la UE în ultimii 20-25 ani.