Inginerii din Germania, Austria şi Elveţia vor testa ideea montării panourilor solare de-a lungul autostrăzilor, pentru a produce electricitate

Germania, dar şi alte ţări europene, sunt în prezent în căutare intensă a surselor alternative de electricitate, în contextul sancţiunilor impuse Rusiei din cauza războiului din Ucraina şi a anunţurilor mai multor ţări de a-şi reduce dependenţa de sursele energetice din Rusia. Tocmai de asta, mai multe idei anterioare ale inginerilor, care păreau prea scumpe, prea ample sau posibile într-un viitor mai îndepărtat, au fost scoase acum din nou în atenţie, iar pentru unele din ele se dă undă verde pentru trecerea accelerată la o perioadă de testare şi estimare mai detaliată. Este exact cazul şi ideii de a monta panouri solare de-a lungul autostrăzilor, enunţată iniţial încă în anul 2011 de către un grup de ingineri şi arhitecţi din Elveţia şi inclusă acum într-un program de cercetare ce va avea loc în Germania, dar va cuprinde şi ingineri din Austria şi Elveţia, sub egida Institutului de Energie Solară Fraunhofer din Germania şi a Institutului Austriac de Tehnologie.

Ideea de bază este pe cât de simplă, pe atât de genială. Autostrăzile sunt construcţii mari, late şi întinse pe sute şi mii de kilometri, care sunt oricum ocupate deja. Folosirea lor pentru a adăuga un strat superior, ca un soi de acoperiş, care să aibă rol de panouri solare ar însemna să folosim mai eficient aceste suprafeţe pentru generarea de electricitate regenerabilă, fără a fi nevoie să sacrificăm alte suprafeţe agricole sau teren de orice altă destinaţie. Iar calculul grupului de ingineri arată că în Germania există 13,000 km de autostrăzi, care însumează o suprafaţă de 337 km pătraţi. Calculul conform capacităţilor tehnice actuale ale panourilor solare indică asupra faptului că o asemenea suprafaţă de panouri ar însemna producţia a până la 41.5 terawatt oră de electricitate pe an! Conform datelor biroului de statistică german, această cantitate de energie echivalează cu 1/3 din electricitatea folosită de toate gospodăriile casnice din Germania pe parcursul unui an. Deci, un asemenea proiect ar avea un impact uriaş.

Mai mult ca atât, inginerii declară că un beneficiu major al unui asemenea proiect ar putea veni din faptul că aceste panouri solare ar servi ca un acoperiş ce ar proteja asfaltul de expunerea la condiţii meteo, de la ninsori şi ploi până la temperaturi toride de vară. Iar în timp asta ar însemna degradarea mult mai lentă a asfaltului şi reducerea substanţială a costurilor de reparaţii pentru acest asfalt de pe autostrăzi.

Desigur, există şi provocări majore, unele din care vor trebui soluţionate în perioada de test. Va trebui gândit un grad de înclinare corect, care să permită scurgerea apei de pe acoperişul cu panouri fotovoltaice, şi o metodă eficientă de curăţare a lor de praf şi, eventual, zăpadă, poate chiar după soluţia despre care vorbeam acum o săptămână, cu aplicarea de câmp electromagnetic. Pe lângă asta, pentru a nu întuneca de tot autostrăzile din cauza acoperirii lor totale, panourile vor trebui să fie semitransparente, transparenţa afectând foarte puţin eficienţa lor, dar permiţând maşinilor să circule practic cu aceeaşi vizibilitate ca şi în prezent. Pe lângă asta, unii ingineri estimează că, dacă autostrăzile vor fi total acoperite şi ploile nu vor spăla periodic carosabilul, asta va duce la depunerea unui strat de praf, care va deveni alunecos în timp şi ar putea fi periculos pentru siguranţă. Această din urmă posibilitate, însă, va putea fi examinată în viaţa reală doar în cadrul proiectului de testare, care urmează să demareze în curând.

Acum echipele de ingineri proiectează prototipurile construcţiilor pentru asemenea suprastructuri pe autostrăzi, iar proiectul de testare se va desfăşura pe autostrada A81 Baden-Wurttemberg din Germania. Proiectul va permite urmărirea variaţiilor posibile în viaţa reală, a eficienţei adevărate a acestei idei, dar şi un calcul mai exact al costurilor pentru a acoperi toate autostrăzile din Germania cu panouri, or, la această etapă costurile estimate pentru toată ţara sunt de 100 miliarde de euro. Totuşi, inginerii sunt determinaţi să găsească cele mai fezabile soluţii pentru a demonstra că o asemenea soluţie ar fi una inteligentă, eficientă şi benefică atât pentru mediu, cât şi pentru siguranţa energetică a ţărilor care o vor adopta.