Moldova planifică să adopte facilităţi fiscale pentru pompele de căldură, panourile fotovoltaice şi bioetanol

Multe ţări din lume aplică fie facilităţi fiscale, fie subvenţii directe pentru componente şi tehnologii de energie regenerabilă, care pot aduce un grad mai mare de independenţă energetică şi pot reduce emisii de CO2. Se pare că şi Moldova vrea să se alinieze în rândul acestor ţări, or, Ministerul Energiei a anunţat ieri că propune parlamentului adoptarea de facilităţi fiscale pentru pompele de căldură, panouri fotovoltaice şi bioetanol.

Ministerul şi-a dorit să includă în politica bugetar fiscală o majorare de accize mai mare la combustibilii fosili, pentru a fi aliniaţi mai repede la cei din Uniunea Europeană, însă această propunere a fost respinsă, întrucât Ministerul Finanţelor are deja un calendar pentru accize, adoptat pentru mai mulţi ani. În schimb, propunerile de facilităţi fiscale pentru tehnologiile de mai sus nu contravin cu vreo politică a Ministerului Finanţelor şi au toate şansele să fie votate în parlament. Iată care sunt acestea mai exact.

La capitolul panourilor fotovoltaice, facilităţile fiscale nu se vor referi la taxele incluse în preţul panourilor, ci în impozitul pe venit al persoanelor fizice care le au instalate pe acoperişul casei, spre exemplu, impozit care a intervenit odată cu aplicarea cu mecanismul de facturare netă. Cu facturarea netă, dacă un prosumator producea anual, spre exemplu, electricitate în sumă de 36.400 lei, dar consuma electricitate în sumă de 24.400 lei, la final ieşea cu un sold pozitiv de 12.200 lei, care trebuiau să-i fie achitaţi de operatorul de reţele electrică.

Aceşti bani sunt un venit impozabil, însă, cu 12%, ceea ce înseamnă că trebuie să aibă loc o reţinere de impozit de. 1.464 lei, prosumatorul obţinând la final 10.736 lei. Conform noilor propuneri ale Ministerului Energiei, acest venit ar urma să devină neimpozabil, iar operatorul nu va mai reţine cele 12% din soldul pozitiv al prosumatorilor cu panouri fotovoltaice, transferându-le toată suma.

La pompele de căldură, propunerea Ministerului Energiei vizează reducerea TVA-ului de la 20% la 8% ca şi componentă în costul lor. Spre exemplu, acum o pompă de căldură mai puternică, cu un preţ de 12.000 euro la vânzare, are în ea componenta de 2.000 euro TVA, adică 20% facturaţi deasupra preţului net de 10.000 euro.

În urma adoptării acestor facilităţi fiscale noi, la cei 10.000 euro net se vor adăuga 8%, deci doar 800 euro, iar preţul final va fi de 10.800 euro în loc de 12.000, pompele de căldură devenind astfel mai atractive pentru oameni ca formă de investiţie în loc de cazanele de gaz. Iar TVA-ul de 8% l-ar echivala efectiv pe cel aplicat gazului în prezent şi ar crea o paritate între cele două tehnologii.

Şi, în fine, cea de-a treia componentă de facilităţi de referă la scutirea de accize a amestecurilor de alcool etilic utilizate ca materii prime pentru producţia biocombustibilului, inclusiv celui destinat vehiculelor.