China a demarat producţia celei mai puternice turbine eoliene din lume, de 26 MW, dar randamentul e mai mic faţă de cele europene

Producătorul chinez Dongfang Electric a anunţat demararea producţiei celei mai puternice turbine eoliene din lume la fabrica sa din Fuqing, provincia Fujian. Noua turbină e destinată parcurilor maritime şi are o putere record de 26 MW, depăşind cele mai puternice turbine anunţate anterior, de 18, 20 şi 22 MW, şi fiind departe de cea mai puternică turbină eoliană europeană, Vestas V236-15.0MW, care are o putere de doar 15 MW, deci cu 11 MW mai puţin decât noua turbină chineză. Însă randamentul noii turbine chinezeşti e mult mai mic faţă de cea europeană.

Noua turbină chinezească are parametri impresionanţi, fără îndoială, fiind proiectată să reziste taifunurilor şi fiind creată pentru zonele maritime cele mai prolifice din punct de vedere a vânturilor, unde media anuală a vitezei vânturilor e de peste 8 m/s. Zonele cele mai bune pentru noua turbină sunt cele unde viteza medie de 10 m/s, dar aceşti parametri de vânt sunt general valabili în industrie pentru turbinele eoliene mari, inclusiv pentru turbina europeană Vestas.

Unul din cei mai uimitori parametri ai noii turbine chinezeşti e diametrul acesteia, de 310 metri, fapt care înseamnă că diametrul elicei va fi mai mare decât înălţimea turnului Eiffel! Exact acelaşi diametru uriaş de 310 metri era anunţat şi pentru turbina de 22 MW, prefaţată în toamna anului trecut de compania chinezească Mingyang SE.

Astfel, noua turbină a celor de la Dongfang Electric promite să capteze şi mai eficient forţa vântului de pe aceeaşi suprafaţă, astfel încât să poată propulsa generatorul imens de 26 MW, primul exemplar al căruia l-a şi produs acum,

Vorbind în termeni chinezeşti, fiecare asemenea turbină înlocuieşte arderea a 30.000 tone de cărbune anual şi evită emiterea a 80.000 tone de CO2 în atmosferă.

Producţia anuală a noii turbine chinezeşti Dongfand de 26 MW putere instalată e estimată de chinezi la 100 GWh de electricitate, în condiţiile unui vânt mediu de 10 m/s.

Desigur, 100 GWh de electricitate de la o singură turbină e o cifră fascinantă şi e posibil să constituie un record mondial, dar dacă o analizăm în materie de randament şi factor de capacitate, comparând-o cu cifrele turbinei Vestas de 15 MW, descoperim lucruri interesante. Astfel, la 100 GWh produşi anual, asta înseamnă o putere medie anuală de 11,42 MW, iar dacă raportăm această cifră la puterea instalată de 26 MW, obţinem un factor de capacitate mediu de 43,9% în condiţiile unei viteze medii a vântului de 10 m/s.

La turbina Vestas V236-15.0MW de 15, 0 MW, avem un grafic detaliat publicat de producătorul danez, car ne arată că la aceeaşi 10 m/s viteză medie a vântului, producţia anuală va fi de 80 GWh, dintr-o putere instalată mult mai mică. La 80 GWh produşi anual, asta înseamnă o putere medie de 9,13 MW, cifră care, raportată la 15 MW, înseamnă un factor de capacitate de 60,9%!

Deci vorbim de un randament cu totul diferit de utilizare a aceleiaşi viteze de vânt, de 43,9% în cazul turbinei chinezeşti şi de 60,9% în cazul celei europene, şi asta în condiţiile în care turbina chinezească are 310 metri diametru, iar cea daneză — 236 metri diametru.

Este, însă, la fel de adevărat că turbinele eoliene chinezeşti costă simţitor mai puţin, mai ales pe piaţa internă, iar la ritmul de instalare a acestora în China, contribuţia noii turbine pentru reducerea emisiilor globale va fi una oricum admirabilă.