(VIDEO) Cum are loc excavarea şi turnarea radierului la primul tunel de autostradă din România, de pe A1, prin metoda austriacă

Lucrările sunt în toi la primul tunel de autostradă din România, format de fapt din două tuneluri pentru două sensuri de circulaţie, pe segmentul dintre Tigveni şi Curtea de Argeş de pe autostrada A1. Tunelul e construit prin aşa-numita metodă NATM, descifrată drept Metoda Nouă Austriacă de construcţie a Tunelurilor, şi va străbate dealul Momaia pe o distanţă de 1,35 km. Autorul unui canal de YouTube din România, Răducu P Drum, specializat în filmări ale lucrărilor de infrastructură, a filmat de curând un video din care se poate vedea elocvent cum are loc în prezent excavarea şi turnarea radierului la noul tunel.

Dacă la sfârşit de august, tunelul stâng, botezat „Alina”, avea forată o distanţă de 742 metri, iar tunelul drept, „Daniela”, de 882 metri, atunci în prezent tunelul „Alina” a ajuns la 838 metri, iar „Daniela” — a 960 metri. Deci, în decurs de circa o lună, vorbim de un progres de 78 metri la tunelul „Daniela” şi de 96 metri la tunelul „Alina”.

Excavarea prin metoda austriacă presupune mici acţiuni repetate de forare pe circumferinţa interioară, cu ajutorul braţelor unui utilaj. Acestea „cioplesc” conturul interior al tunelului, iar apoi partea interioară este excavată cu utilaje clasice, iar volumul de pământ de acolo e evacuat din tunel cu ajutorul camioanelor.

Cu fiecare mică avansare, metoda austriacă presupune aplicarea unui strat de mortar pe conturul interior al tunelului, pentru a susţine solul prin care tocmai s-a săpat. Ulterior, la etapele finale, tunelul e ranforsat cu alte straturi, însă această primă aplicare permite evitarea surpărilor în timpul lucrărilor.

Noua metodă austriacă e considerată mai ieftină şi mai fezabilă pentru tunelurile mai scurte, unde aducerea unei maşinării TBM de forare ar genera costuri foarte mari raportare la lungimea tunelului. În lume există deja un număr mare de tunele forate prin aceeaşi metodă, deci viabilitatea şi siguranţa ei a fost deja demonstrată de mult timp încoace.

În tunelul Alina s-a turnat între timp şi radierul pe o lungime de 610 metri, cu o grosime de 1,40 metri, avansându-se astfel spre formarea fundaţiei care va susţine partea carosabilă.

Pe o mare parte din lungime se aplică şi căptuşeala de bază a tunelului, formată din beton torcretat, plasă de armătură şi grinzi cu zăbrele.

Se lucrează şi la galeriile de pietoni, pentru evacuările în situaţii de urgenţă. Lucrările avansează deocamdată într-un ritm cu o cadenţă admirabilă, deci România ar trebui să aibă primul tunel de autostradă în termenii promişi, fără întârzieri. Costul întregii secţiuni de autostradă A1, care cuprinde şi acest tunel, e de 1,68 miliarde de lei fără TVA.

Vezi în video-ul de mai jos cum au loc lucrările la cele două tunele alăturate în prezent.