Țările Baltice lansează primele proiecte pentru centrale mari de baterii, pentru stocarea energiei regenerabile şi echilibrarea reţelei

Estonia şi Letonia au demarat proceduri de licitaţie şi achiziţie pentru primele lor centrale mari de baterii, pentru stocarea energiei regenerabile, dar mai ales pentru echilibrarea reţelei. Parametrii tehnici ai acestor centrale de baterii, însă, sunt mult mai mici decât cele despre care am vorbit în ultima perioadă în alte articole ce vizau alte regiuni. Specificul reţelelor electrice din ţările baltice, însă, e neaşteptat de curios.

Poate părea surprinzător, însă aflăm că Țările Baltice încă mai au reţelele lor electrice interconectate cu Rusia, şi planifică să efectueze decuplarea lor abia în anul 2025, iar noi centrale de baterii vin tocmai să asigure echilibrarea reţelei electrice după această decuplare. Această interconectare cu reţeaua Rusiei e o reminiscenţă din perioada sovietică şi o menţionăm drept surprinzătoare pentru că de obicei Țările Baltice sunt foarte avansate şi drastice la acest capitol. Pentru comparaţie, Republica Moldova şi-a decuplat sistemul său energetic de la Rusia împreună cu Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazia din februarie 2022. Atunci era vorba de un exerciţiu de decuplare şi testare a funcţionalităţii reţelei în forma sa interconectată cu Uniunea Europeană, iar odată cu invazia din Ucraina exerciţiul a devenit unul permanent şi decuplarea a fost definitivă.

Balticii, însă, planifică să facă această decuplare în 2025, iar în 2024 vor să aibă instalate noi centrale de baterii, rolul cărora va fi în principal stabilizarea reţelei prin reacţionarea rapidă la fluctuaţii şi abia ca rol secundar va veni şi posibilitatea de a stoca energie regenerabilă în orele de producţie maximă în sistem.

Letonia a iniţiat procedurile pentru două asemenea centrale, în Tume şi Rezenke. Prima, cea situată în Tume, ar urma să livreze 60 MW putere şi 120 MWh capacitate de stocare, deci 2 ore de funcţionare la putere maximă. Cea de-a doua centrală va avea 80 MW putere şi 160 MWh capacitate, deci tot 2 ore de funcţionare, iar împreună ele vor cumula 140 MW putere şi 280 MWh capacitate de stocare.

Cifrele de 60 MW sau 80 MW pot părea mici faţă de Australia, dar la o ţară mică precum Letonia ele au o pondere importantă. Toată Letonia consumă anual circa 7,1 TWh de electricitate, deci puterea medie în reţea la nivelul întregului an e de circa 820 MW, cu peste 1 GW putere în orele de consum maxim. Iar 140 MW putere oferită de cele două centrale ar însemna acoperirea a circa 10% din puterea necesară la nivel naţional în orele maxime.

Estonia a anunţat proceduri similare de achiziţie pentru două centrale de baterii, ce vor totaliza 200 MW putere, situate în Kiisa şi Arukyla, cu 400 MWh capacitate de stocare. Estonia consumă anual cam 8,4 TWh de electricitate, cu o putere medie la nivel de an de circa 960 MW. În orele de consum maxim, însă, putere ajunge la 1,3 GW şi mai mult, prin urmare, cei 200 MW ai noilor centrale vor asigura 20% din media generală de putere şi 15% din puterea necesară în vârfurile de consum.

Lituania a fost mai rapidă decât celelalte două ţări baltice şi a şi inaugurat deja 4 centrale construite, a câte 50 MW putere şi 50 MWh capacitate de stocare fiecare. Țara are o cifră de consum similară cu Estonia, de circa 1,2-1,3 GW putere medie necesară, iar 200 MW asiguraţi de baterii vor asigura cam 15% din puterea necesară. După deconectarea singurului său reactor nuclear din Ignalina în 2009, ţara a fost multă vreme dependentă masiv de importuri de energie, şi abia în vara anului 2023, datorită parcurilor de energie regenerabilă, a reuşit să atingă zile când producţia locală a depăşit consumul.

Toate trei ţări vor rămâne, bineînţeles interconectate între ele după deconectarea de Rusia, între ele existând şi acorduri de echilibrare reciprocă a reţelelor, pe lângă echilibrarea care poate avea loc la nivel comunitar. Şi toate trei ţări spun că după aceste prime centrale cu rol primar de stabilizare a reţelelor vor investi şi mai mult în centrale care să le permită capacităţi mari de stocare a energiei regenerabile, pentru a fi independente şi autosustenabile energetic. De asemenea, cele trei ţări au şi planuri ambiţioase de a exploata şi mai mult potenţialul Mării Baltice pentru enegia eoliană.