(VIDEO) Felul în care arată fabrica Tesla din Berlin în interior explică de ce are un randament atât de mare în producţie

Henry Ford cândva era un maestru al inventării liniilor de producţie eficiente într-o fabrică şi la sfârşitul carierei sale a scris şi o carte, împărtăşind această experienţă şi abordare ingenioasă a sa în crearea de fabrici cu randament mare. Elon Musk e un mare fan al figurii lui Henry Ford şi de multe ori a spus că pasiunea sa cea mai mare e că creeze maşinării care creează alte maşini, referindu-se la conceperea şi organizarea de fabrici ultra eficiente şi automatizate, care să producă maşini. Şi abordarea sa e la fel de ambiţioasă şi neconvenţională ca a lui Henry Ford, doar că are loc într-o epocă în care tehnologiile permit şi mai multe. Mulţi pasionaţi Tesla sau pur şi simplu oameni din industrie se miră adeseori cum de a reuşit Tesla să-şi facă fabricile atât de eficiente în producţia de maşini electrice şi-i admiră soluţiile cu Gigacast şi Gigapress, dar şi multe alte abordări. Ei bine, acum Tesla a publicat un video din interiorul fabricii sale din Berlin, care arată elocvent de unde vine această performanţă.

În anii 80-90, se considera deja că fabricile care fac prea multe componente la acelaşi sediu nu sunt foarte eficiente. Se punea accent tot mai mare pe sistemul de Lean Production, inventat de Toyota, înc are furnizorii produceau o mare parte din componente şi le livrau exact la timp, ca fabrica să nu aibă nici măcar depozite şi totul să fie livrat exact când trebuie asamblat. Când au început problemele cu furnizorii şi componente, acest model a devenit vulnerabil, deşi e clar să şi el are aspectele lui bune în continuare.

Tesla, însă, a aplicat abordarea de a dezvolta şi produce cam toate componentele-cheie la propriile fabrici, preferabil cam tot să fie produs într-un singur loc, şi eventual bateriile să fie în hale sau fabrici separate. Turnare şi sudare de caroseriei, cu piese cât mai mari, vopsire, ba chiar şi turnarea barelor de protecţie din plastic are loc la aceeaşi fabrică. Foarte mulţi producători îşi iau barele de la furnizori, spre exemplu, fără a se mai chinui cu instalaţii de topire şi turnare a plasticului în interiorul fabricilor principale.

Foto: Turnarea barelor de protecţie la Tesla

Asta e valabil şi pentru electromotoare, şi pentru sisteme de gestionare a propulsiei. Cea mai mare parte a acestor procese e complet automatizată la Tesla, şi sincronizată pentru a obţine acelaşi ritm la final. Doar asamblările generale finale mai sunt asistate de oameni, sau verificările ulterioare. În cea mai mare parte a muncii dificile, fabrica e aproape integral automatizată, şi partea diferită e numărul mai mic de operaţiuni datorită pieselor mari, dar şi amplasarea unităţilor care produc atât de multe componente pentru maşini tot în interiorul fabricii. Asta sporeşte independenţa fabricii de furnizori, iar la scară mare — reduce enorm costurile.

Piesele mai mari de caroserie, ştanţate dintr-o singură mişcare, înlocuiesc între 80 şi 200 de alte operaţiuni, comparabil cu alte automobile, spre exemplu cu Toyota, care produce o mulţime de piese mici, care trebuie apoi sudate, nituite, sau lipite cu adeziv ca să iasă o piesă structurală de aceeaşi mărime. Nu în zadar şi Toyota a ajuns să admire ceea ce face Tesla şi să se inspire în crearea propriului Gigapress şi a propriilor idei de mărire a randamentului.

La fel şi noile baterii 4680 de la Tesla reduc enorm costurile de producţie, pentru că celulele cilindrice sunt mult mai mari, cu mai multă energie în ele, ceea ce înseamnă că e nevoie de mai puţine celule pentru bateria finală a unei maşini. Iar mai puţine celule, înseamnă mai puţine operaţiuni de producţie a lor, mai puţină energie consumată în fabricare, şi un cost final mult mai mic.

Vezi întregul proces de fabricare mai jos. E ceea ce am numi o expresie exemplară a progresului ingineresc la care pot ajunge minţile umane, transpus în procese excepţionale de eficiente, de o sincronizare remarcabilă.