Cel mai mare parc de energie regenerabilă din lume e construit în India şi a început a fi conectat la reţea, având parametri fascinanţi

India este adeseori indicată drept una din ţările care poluează cel mai mult, din cauza multiplelor centrale pe cărbune pe care le are, deşi raportat pe cap de locuitor cifrele acestei ţări nu sunt cele mai mari din lume. Totuşi, acum şi India e pe cale să facă un pas gigantic în energia regenerabilă, prin construcţia celui mai mare parc de energie regenerabilă din lume, numit Khavda, care va combina panouri fotovoltaice cu turbinele eoliene, iar ulterior şi cu centrale de baterii. Acest nou parc va produce atât de multă electricitate, încât ar acoperi peste 150% din energia consumată de România şi Moldova luate împreună!

Foto: Noul parc de energie regenerabilă Khavda din India

Noul parc va avea o putere instalată combinată de 30 GW. Asta înseamnă de până la 10 ori mai mult decât cele mai mari parcuri eoliene unitare din lume, şi un raport chiar mai mare decât parcurile fotovoltaice. Suprafaţa parcului de energie regenerabilă Khavda din India e de circa 72.600 hectare, sau 726 km2, ceea ce înseamnă că el e mai mare decât întregul Singapore, de exemplu. Luxemburg în Europa are 2.586 km2, deci vorbim efectiv de un parc care e cât 28% din Luxemburg la suprafaţă, iar dacă îl comparăm cu Andorra, care are 468 km, noul parc e de 1,5 ori mai mare decât această ţară europeană!

Regiunea unde e situat parcul e amplasată în vestul ţării, într-o regiune foarte prolifică pentru vânturi, dar şi pentru soare, tocmai de asta, aici vor exista şi turbine eoliene, şi panouri fotovoltaice. Proiectul parcului prevede că energia eoliană va avea o putere cumulară de circa 4 GW, iar cea produsă fotovoltaic — circa 26 GW.

Turbinele eoliene, care vor fi instalate în parcul Khavda, sunt de producţie indiană, fabricată de Adani şi au o putere de 5,2 MW fiecare. Asta înseamnă că pentru 4 GW sunt necesare circa 770 turbine. Apropo, o mare parte din construcţia acestui parc a fost contractată tot în favoarea celor de la Adani.

Primele segmente unde au fost deja instalate panouri fotovoltaice de 1 GW putere au şi fost conectate la reţea, pentru 1 GW fiind instalate 2,4 milioane de panouri. Asta înseamnă că un panou are circa 400-420 W putere, deci nu sunt dintre cele mai productive din ceea ce există în prezent pe piaţă. Şi tot asta mai înseamnă că pentru 26 GW de putere instalată va fi nevoie de un număr total de 62,4 milioane de panouri fotovoltaice!

Desigur, o asemenea cantitate nu poate fi cumpărată imediat de nicăieri, aşa că procesul de producţie, furnizare şi instalare va dura până în anul 2029. Tot către acel an ar trebui să fie instalate şi toate turbinele eoliene.

La final, însă, parcul va dispune de o putere totală de 30 GW, ceea ce poate fi dificil de înţeles dacă nu putem într-un context mai apropiat nouă. Pentru comparaţie, puterea necesară întregii Românii oscilează între 6 şi 9 GW, cifra mai mare fiind valabilă pentru orele de consum maxim, iar în cazul Republicii Moldova, puterea e de 0,6-0,9 GW. Şi mai impresionantă e cantitatea de electricitate produsă anual de întregul parc, conform calculelor din India, care va fi de 81 TWh! Din nou, pentru context, România şi Moldova împreună consumă anual circa 55 TWh de electricitate, deci acest parc ar putea să acopere 150% din consumul anual cumulat al celor două ţări.

Cei din India spun că în cazul lor această electricitate va acoperi consumul a 16,1 milioane de locuinţe şi va permite evitarea emiterii în aer a 58 milioane tone de CO2 anual, întrucât se va arde mai puţin cărbune la termocentrale, la nivelul întregii ţări. De asemenea, comparând cu emisiile maşinilor cu combustie, acest parc de energie regenerabilă e echivalentul cu scoaterea din circulaţie a 12,6 milioane de automobile.

Dacă ar fi să se planteze copaci, pentru a capta cele 58 milioane de tone CO2, indienii zic că ar fi nevoie de 2,76 milioane de copaci, plantaţi în fiecare an, pentru ca pe durata vieţii lor aceştia să poată capta această cantitate, însă la sfârşitul vieţii aceşti copaci nu ar trebui să livreze lemn pentru ardere, pentru a nu elibera înapoi CO2-ul captat.

Deci, e cât se poate de clar că în cazul acestui parc gigantic nu vorbim doar despre cel mai mare din lume, ci despre un parc care va aduce schimbare palpabilă la nivelul celei mai populate ţări din lume, şi deci la nivelul întregii planete.

La etapa finală, în parcul Khavda vor fi construite şi centrale de baterii, care vor însuma o capacitate totală uriaşă de 14 GWh de electricitate stocată.