(VIDEO) Danemarca anunţă planurile pentru a construi 6 noi parcuri eoliene maritime imense, care vor permite renunţarea la cărbune în încălzirea oraşelor

Danemarca e ţara care e emblematică pentru tehnologia turbinelor eoliene, şi asta se întâmplă pentru că Danemarca a fost una din primele ţări din lume care a implementat pe larg turbinele eoliene atât pe uscat, cât şi în mările sale, dar şi pentru că turbinele eoliene, în forma lor cunoscută azi, au fost inventate practic în Danemarca, de către cei de la Vestas. Prin urmare, Danemarca este astăzi patria celor mai mari producători de turbine, aici există cele mai mari centre de testare din Europa a noilor modele de turbină, iar ţara, bineînţeles, are multiple parcuri eoliene active sau în proces de construcţie. Acum Agenţia Daneză de Energie a anunţat planurile sale pentru construcţia a încă 6 parcuri eoliene maritime noi imense, ia acestea vor aduce o contribuţie uriaşă la balanţa de energie regenerabilă produsă în Danemarca, permiţând nu doar acoperirea unor necesităţi curente, ci şi producţia de energie pentru planuri grandioase de renunţare totală la cărbune pentru încălzirea oraşelor şi minimizarea consumului de gaz.

Aşadar, vorbim despre 6 parcuri eoliene maritime noi, cu o putere minimă cumulată de 6 GW, dar cu posibilitatea acestea să dispună de putere şi mai mare. Mai exact, Danemarca anunţă acum aceste licitaţii, iar dacă cei care vor participa la ele vor considera că pot instala turbine mai puternice, astfel încât pe aceeaşi suprafaţă să producă mai multă electricitate, ei vor fi liberi să o facă, doar unul din cele 6 parcuri având limitări din cauza capacităţilor de transmisie.

Mai exact, parcul care va fi limitat se află lângă regiunea Hesselo şi el trebuie să aibă un minim de 0,8 GW, dar nu mai mult de 1,2 GW. Un parc de minim 1 GW va fi situat în Kattegat, altul de minim 1 GW — în Kriegers Flak, iar încă 3 parcuri de minim 3 GW împreună vor fi amplasate în Marea Nordului. Cinci dintre parcuri nu au o limită maximă, dar se estimează că împreună, cele 6 parcuri nu vor trece de 10-12 GW putere. Ținta minimă pe care şi-o doreşte Danemarca, însă, e de 6 GW.

Astfel, cu minim 6 GW licitate acum, aceste planuri sunt cele mai mari şi mai ambiţioase din istoria Danemarcei. E important şi faptul că aceste parcuri eoliene nu vor fi construite din bani publici, ci din investiţii private ale companiilor care vor dori să investească în ele şi vor avea garanţia că electricitatea produsă va fi vândută în Danemarca, iar pentru toată afacerea va fi plătită şi o plată de concesionare către statul danez.

Şi întrucât în ultimii ani asemenea investiţii au devenit mult mai atractive, cu siguranţă se vor găsi companii care vor dori să investească în asemenea proiecte mari, care generează ulterior profit pe perioade de minim 20-25 ani. Agenţia daneză estimează că în prezent costurile de construcţie a unui parc eolian maritim cu turbine puternice moderne oscilează în jurul a 2,3 miliarde de dolari pentru 1 GW putere. În schimb 1 GW putere în aceste regiuni nordice, cu turbine moderne, pot asigura până la 65-70% factor de capacitate, ceea ce înseamnă 0,65-0,70 GWh de electricitate produsă în mediu pe oră, sau 15,6-16,8 GWh produsă pe zi. Iar la nivelul unui an asta înseamnă 5,7-6,1 TWh de electricitate.

În Danemarca, preţul mediul al unui kWh de electricitate consumat acasă a trecut de 0,50 euro în anul 2023. Chiar dacă am estima că doar 50% din acest preţ merge către producătorul de electricitate, deci 0,25 euro per kWh, într-un an un parc de 1 GW putere, care produce 5,7-6,1 TWh de electricitate, generează vânzări de 1,42-1,53 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că investiţia de 2,3 miliarde de euro e recuperată cât se poate de rapid. E clar, deci, de ce Danemarca va percepe şi o taxă de concesionare pentru această investiţie, pentru că la preţul actual al electricităţii, aceste investii sunt adevărate mine de aur.

Şi dacă e să calculăm cele 6 parcuri împreună, la minim 6 GW putere, atunci acestea vor produce anual 34,2-36,6 TWh. Asta e mai mult decât consumul anual al ţării în anii recenţi, când acesta a oscilat între 32 şi 35 TWh. Şi întrucât Danemarca e deja un mare producător de electricitate din surse eoliene, în unele mai prielnice acoperindu-şi total consumul, ne-am putea întreba de ce ar avea nevoie ea de adăugarea unor capacităţi noi atât de mari?

Iar răspunsul e la fel de curios: pentru a putea decarboniza nu doar consumul primar de electricitate, ci şi a puta opera înlocuirea masivă a centralelor de cărbune actuale, care mai sunt folosite la încălzirea termică centralizată a unor oraşe.

De multe ori uităm că energia termică, mai ales într-o ţară nordică, poate necesita mai multe calorii consumate decât cea electrice, prin urmare, dacă se doreşte reducerea CO2 peste tot, e la fel de important ca şi la încălzirea oraşelor şi caselor să nu fie ars cărbune sau păcură. Iar Danemarca planifică să închidă etapizat toate termocentralele pe cărbune şi să treacă treptat oraşele sale la încălzire în centrale care combină arderea gunoiului menajer cu pompe de căldură gigantice, care să consume electricitate în mod eficient pentru a încălzi oraşele.

Iar dacă te întrebi cum e posibil să se facă asta, noi am fost de curând în interiorul primei asemenea pompe de căldură uriaşe, care foloseşte apa mării şi CO2-ul, pentru a încălzi primul oraş din Danemarca, cu această nouă tehnologie. Vezi mai jos un reportaj amplu, cu multe secrete inginereşti, care ne-au fost dezvăluite chiar de inginerii care au proiectat sistemul sau care îl vor exploata de acum încolo.