MAN va furniza cea mai mare pompă de căldură din lume de tip aer-apă pentru încălzirea centralizată din Helsinki

Țările scandinave sunt printre cele mai avansate în tehnologiile de a-şi încălzi centralizat oraşele, fie că se bazează pe ardere gunoiului menajer, ca şi Copenhaga, fie cu sisteme integrate în care se conţin şi pompe de căldură gigantice, precum centrala din Esbjerg, pe care noi vizitat-o acum câteva luni şi i-am aflat ingineria direct de la cei care au creat-o şi o operează. Acea pompă de căldură imensă e produsă de la MAN şi foloseşte apa de mare drept sursă de căldură, iar circuitul intern conţine CO2, fiind prima din lume ce combină aceste două elemente. Țările scandinave au, însă, multe oraşe încălzite parţial prin pompe de căldură, inclusiv prin folosirea apei ca sursă de căldură, dar de obicei agentul de refrigerare e amoniacul, sau sursa de căldură e geotermală. Pompa despre care vorbim azi, însă, e ceva mai deosebită şi va fi cea mai mare din lume de acest fel.

Atunci când inginerii de la centrala din Esbjerg ne vorbeau, aceştia menţionau că la puterea necesară pentru a încălzi un oraş de 100.000 oameni, dacă n-ar fi optat să aibă drept sursă primară apa, ci aerul, ar avea nevoie de blocuri imense exterioare care să capteze căldura din aer, dimensiunea loc fiind de câteva terenuri de fotbal.

Ei bine, pompa de căldură despre care vorbim azi va fi construită tot de MAN Energy Solutions şi ea face exact asta — foloseşte aerul drept sursă primară de căldură, iar din acest motiv are nevoie de un bloc exterior imens. Efectiv, vorbim de o pompă de căldură aer-apă de tipul celor mai răspândite pompe de căldură casnice, doar că aici ea e adusă la scara necesară încălzirii centralizate pentru a asigura energia termică unui cartier din Helsinki.

Foto: Pompă de căldură casnică

Noua pompă de căldură va deveni parte din centrala Partola din Helsinki şi va avea o unitate exterioară imensă, dar ea va fi amplasată orizontal, nu vertical, cum se întâmplă de obicei la pompele de căldură casnice.

Foto: Noua pompă de căldură de la centrala din Helsinki

Noua pompă de căldură va putea o putere cuprinsă între 20 MW şi 33 MW de energie termică, în funcţie de temperatura aerului de afară. La 33 MW putere maximă, ea va fi cea mai mare şi mai puternică pompă de căldură aer-apă din lume.

Pompa de căldură din Helsinki va putea opera la temperaturi de până la -20 grade Celsius şi va furniza căldură către 30.000 de gospodării în Helsinki. Dacă divizăm puterea de 33 MW la 30.000 gospodării, ca şi cum puterea maximă care îi revine în mediu unei gospodării ar fi de 1,1 kW. Desigur, în cazul unui cartier de oraş există beneficii datorită scării mari de operare, dar şi pierderi mai mari de transport prin conducte.

Noua pompă de căldură poate încălzi apa până la 90 grade Celsius, deci mult mai mult decât încălzesc de obicei pompele de căldură casnice. În rol de agent de refrigerare, ca şi în cazul sistemului din Esbjerg, e folosit CO2-ul. Şi, tot ca şi în cazul centralei pe care noi am vizitat-o, şi noua centrală din Helsinki va folosi compresoare cu levitaţie magnetică HOFIM, fabricate la fabrica MAN ES din Zurich, Elveţia.

Anual, noua pompă de căldură va furniza consumatorilor circa 200 GWh de căldură şi va evita emiterea a circa 26.000 tone de CO2 în atmosferă, prin faptul că va folosi electricitate din surse regenerabile pentru a produce căldură, în loc să ardă combustibil fosili.

Noua pompă de căldură va fi parte dintr-un sistem ce va conţine şi două boiler-e electrice a câte 50 MW fiecare, deci 100 MW împreună. Boiler-ele vor garanta că sistemul va putea furniza căldură şi în cazul unor geruri cu temperaturi mai coborâte de -20 grade Celsius, sau vor completa funcţionarea pompei atunci când va fi cazul. Noul sistem va fi gata în anul 2026.

Această centrală nouă din Helsinki marchează un salt tehnologic important dintr-o perspectivă crucială — până acum pompele de căldură mari, pentru sisteme centralizate, aveau drept sursă primară de căldură fie sonde geotermale scumpe, fie apa dintr-o mare apropiată oraşelor în care sunt instalate, iar asta limita folosirea lor în oraşe care nu sunt situate pe malul mărilor. Odată cu aplicarea primei pompe de căldură de o asemenea dimensiune care îi extrage căldura primară din aer, uzanţa acesteia devine compatibilă aproape cu orice oraş din lume.

Iar dacă vrei să afli mai mult despre principiul de funcţionare a unei pompe de căldură de o asemenea dimensiuni, cu rol de încălzire centralizată, comparativ cu una casnică, te invităm să vezi reportajul nostru video detaliat de la centrala din Esbjerg.