UE ar putea economisi 9 miliarde de dolari anual în costuri de achiziţie a gazului, dacă ar folosi mai multe centrale cu baterii, arată un studiu energetic european

Uniunea Europeană ar putea economisi 9 miliarde de dolari anual în costuri de achiziţie a gazului, dacă ar folosi mai multe centrale cu baterii, arată un studiu al organizaţiei europene de mediu Ember. Raţionamentul acestei declaraţii vin din faptul că o mare parte din gazul care mai e consumat în prezent pentru generarea de electricitate e folosit din constrângeri de acoperire a capacităţilor în orele de vârf, iar mai multe centrale de baterii, care ar asigura reţelele ţărilor că au vârfurile întotdeauna asigurate, ar duce la renunţarea mai rapidă la termocentrale cu gaz şi, respectiv, gazul pentru ele n-ar mai trebui achiziţionat.

Integrarea de mai multe soluţii de stocare a electricităţii este şi principalul promotor pentru a putea avea mai mule surse regenerabile în reţea, iar UE ar putea astfel să renunţe la cea mai mare parte a cotelor rămase de combustibili fosili în mixul său energetic cu o rată mult mai mare. Cifra de 9 miliarde a fost calculată pe baza preţurilor reale de piaţă a gazului, raportată la orele şi cantităţile în care acesta e consumat la nivel continental pentru producţia de electricitate şi contrapusă cu costurile operaţionale şi de amortizare ale bateriilor.

E dată ca exemplu situaţia Germaniei, care a avut supraproducţie de energie regenerabilă în luna iunie 2024, dar a ratat o mare parte din ea pentru că nu a avut suficiente capacităţi de stocare, iar astfel a pierdut doar în acea lună 2,5 milioane de euro în achiziţii de gaz ce puteau fi evitate, dacă ar fi existat încă 2 GW de putere disponibil la centralele de baterii.

Studiul Ember mai arată în anul 2023 acoperirea medie a energiei necesare per oră cu regenerabile a fost de circa 27%, iar acest indicator va creşte la 49% în 2030. Tot în 2030, în 4% din ore energia produsă de regenerabile va putea acoperi 100% sau mai mult din cerere, iar în 35% din ore — peste 50% din cerere. Integrarea de mai multe centrale cu baterii ar permite ca aceste cote să poată creşte mult, pe de o parte, iar reţeaua să poată stabiliza uşor oferta cu cererea de energie, fără ajutorul termocentralelor cu gaz.

Organizaţia Internaţională de Energie estima într-un comunicat anterior că la nivel global, ar fi nevoie de centrale noi de baterii de 1,5 TW putere, ca omenirea să poată atinge ţintele pe care şi le-a asumat prin COP28.

Desigur, toate aceste centrale noi şi capacităţi noi de producţie a energiei regenerabile, dar şi surse noi de consum în reţea, prin maşini electrice sau pompe de căldură, vor necesita actualizări ale reţelei, atât la capitolul firelor, cât şi al transformatoarelor. Per total, capacitatea reţelei electrice ale UE trebuie să crească de până la 2,5 ori faţă de cea actuală până în 2050.

Chiar dacă cifra de 2,5 ori poate părea foarte mare şi greu de realizat, de fapt în ultimii ani se fac lucrări majore de instalări de noi şi noi transformatoare, construcţie de noi linii electrice, cât şi maritime, iar tehnologiile transformatoarelor au evoluat enorm în direcţia echilibrării mult mai bune a reţelelor în condiţiile unui cuantum mai mare de regenerabile.

Însă, bineînţeles, nu toate ţările din UE preferă să investească într-atât de multe centrale de baterii, iar aici hidrocentralele prin pompare par întotdeauna o alternativă atractivă, mai ales pentru ţărie care-l permit investiţii iniţiale mai mari, dar cu cost final mult mai mic per unitate de kWh stocat sau per an de viaţă al centralei. Cert e că într-o formă sau alta, avansarea soluţiilor de stocare e absolut necesară în condiţiile unei cote tot mai mari de regenerabile în Europa.