Zăpada de astăzi şi ninsoarea continuă au dat mari bătăi de cap şoferilor. Deşi autorităţile declară că depun eforturi maxime pentru curăţarea traseelor, realitatea demonstrează că şofatul, astăzi, este o mare provocare şi o mare aventură. Deci, dacă totuşi am pornit la drum pe o astfel de zăpadă, care sunt sfaturile care ne-ar putea ajuta să nu rămânem blocaţi şi să evităm eventuale accidente?
PiataAuto.md vine cu un set de sfaturi, care Vă pot ajută să evitaţi sau să minimizaţi pericolele date de zăpadă şi traseele alunecoase. În primul rând, prezumăm că maşina Dvs. este echipată cu anvelope de iarnă corespunzătoare, fără de care nici unul din sfaturile de mai jos nu mai are sens. De asemenea, lanţurile de iarnă pot fi foarte utile în cazul zăpezilor mari, redându-i maşinii o capacitate mult mai mare de a „săpa” în zăpadă şi a prinde aderenţă.
Deci, ce facem pe un astfel de timp la volan?
1. Încălziţi bine automobilul înainte de pornire. Acest fapt va favoriza o dezgheţare corectă a geamurilor şi Vă va asigura o bună vizibilitate, element crucial pentru manevre riscante. Dacă e nevoie, curăţaţi manual gheaţa de pe ştergătoare şi îndepărtaţi-o din zona parbrizului. E important să curăţaţi şi zona dintre marginea capotei şi parbriz, pentru a permite aerului cald din compartimentului motor să circule spre parbriz atunci când veţi merge, altfel geamul ar putea să reîngheţe de la temperatura scăzută a fluxului de aer din întâmpinare. Nu uitaţi să curăţaţi şi farurile de gheaţă sau zăpadă.
2. Porniţi farurile, inclusiv cele de ceaţă, dacă le aveţi. Nu ezitaţi să porniţi şi farul/farurile de ceaţă din spate, pentru a Vă face mai vizibili pentru alţi şoferi. Dacă veţi fi mai uşor de observat pentru alţi participanţi la trafic, cresc şansele ca aceştia să reacţioneze mai rapid în situaţii periculoase, iar accidentele să fie evitate.
3. Asiguraţi-vă că rezervorul Dvs. conţine suficient combustibil, cu rezerve generoase. Nu ştiţi niciodată dacă veţi fi nevoit să turaţi motorul pentru a ieşi dintr-un blocaj. Mai mult ca atât, dacă, eventual, rămâneţi blocat, acest combustibil v-a putea asigura o temperatură optimă la bord pentru o perioadă îndelungată, până a fi tractat.
4. Dacă planificaţi o călătorie lungă, asiguraţivă că aveţi la bord şi pături groase, haine calde, apă şi alimente, care vă vor fi absolut necesare în cazul unui blocaj.
5. Odată ce porniţi, menţineţi turaţiile motorului în limite moderate. Explicaţia turaţiilor moderate este dată de cuplul motorului, care îşi atinge valorile maxime la turaţii mai mari, or, cuplul mare înseamnă o forţă mai mare transmisă aceleiaşi suprafeţe de contact a cauciucului cu zăpada, care provoacă mult mai uşor derapaje. Dacă aveţi o transmisie manuală, străduiţi-vă să conduceţi în trepte superioare – a 2-a în scurt timp după pornire, a 3-a în loc de a 2-a, etc. Acest fapt va permite ca la o viteză relativ bună de deplasare să menţineţi cuplul la o valoare scăzută pentru a ieşi dintr-o zonă dificilă. Dacă aveţi transmisie automată, puteţi să o treceţi în regim manual pentru a face acelaşi lucru. Atunci când maşina Dvs. este dotată cu sistem electronic anti-derapaj, practica demonstrează că de foarte multe ori turarea mai mare a motorului poate ajuta mai mult decât menţinerea lui la turaţii moderate. Prin urmare, dacă simţiţi includerea sistemului anti-derapare, iar maşina Dvs. încă are un anumit grad de aderenţă, creşterea lentă a rotaţiilor ar putea fi benefică. În caz de aderenţă prea mică, creşterea rotaţiilor cu sistem anti-derapare nu îşi mai face efectul.
În cazul în care aveţi o pompă electrică sau mecanică la bord, iar maşina nu iese din blocaj, deşi mai există spaţiu între partea inferioară a acesteia şi stratul de zăpada, puteţi recurge la depresurizarea roţilor. Reduceţi presiunea până la 1.2-1.4 bari pe puntea motoare – astfel roţile se vor „lipi” mai eficient de zăpada se sub ele şi vă pot oferi plusul de aderenţă necesar. Nu uitaţi să reumflaţi roţile după ieşirea din blocaj!
6. Odată porniţi, executaţi toate manevrele şi comenzile asupra maşinii într-o manieră mult mai lentă, fără mişcări bruscate. Frânarea bruscă, chiar şi de scurtă durată, poate destabiliza grav automobilul, la fel ca şi mişcările rapizi ale volanului. Încercaţi să vă adaptaţi de la o distanţă mai mare la opririle la semafoare. Dacă arde culoarea verde şi vă îndoiţi dacă veţi reuşi sau nu să treceţi, frânaţi lent şi staţionaţi la roşu, decât să acceleraţi, riscând să nu mai puteţi opri în final.
7. Nu decuplaţi transmisia în poziţie neutră, lăsaţi întotdeauna motorul cuplat în una din trepte. Acest fapt va contribui la o mai bună manevrabilitate, iar frânarea cu motorul este cea mai indicată în condiţii de iarnă. Pe văi puteţi coborî în treapta 1 sau 2, în funcţie de starea carosabilului, dar fără îndoială, în caz de carosabil foarte alunecos, e bine să reduceţi viteza şi să coborâţi în treapta 1, care va asigura şi mai mult control asupra maşinii.
8. Păstraţi o distanţă mare faţă de vehiculul din faţă, chair dacă aparent maşina are o aderenţă mai bună. Carosabilul poate deveni brusc alunecos, iar distanţa de frânare ar creşte semnificativ. Dacă aţi fost nevoit să opriţi mai brusc, nu ezitaţi să folosiţi indicatoarele de avarie drept semnal de avertizare pentru cei din spate Dvs., informându-i astfel despre o situaţie periculoasă şi acordându-le timp mai mare de reacţie.
9. Opriţi „în două etape” la semafor, mai ales dacă mai circulă un automobil în spatele Dvs. Încetiniţi până la o viteză de 3-4 km/h, având încă spaţiu de 1-2 maşini în faţă, priviţi în oglinda retrovizoare şi asiguraţi-vă că cel din spate frânează suficient de bine. Abia apoi, cu deplasare foarte lentă, parcurgeţi şi spaţiul de rezervă din faţa Dvs. Pentru ce e necesară o astfel de manevră? În cazul în care automobilul din spatele Dvs. ar avea dificultate în a opri, cei 5-6 metri din faţa Dvs., v-ar permite să mişcaţi automobilul Dvs. pentru a-i acorda celui din spate un spaţiu suplimentar, uneori vital, pentru a opri. Deşi nu sunteţi obligat să o faceţi şi nu aţi fi vinovat în cazul unui accident, această manevră vă poate păstra maşina „întreagă”, fără situaţii nedorite.
10. Şi în fine, dacă vă pomeniţi în situaţia neplăcută în care realizaţi că frânaţi, dar nu reuşiţi să opriţi maşina până la obstacolul din faţa Dvs, ce puteţi face? În primul rând să priviţi rapid în oglinzile retrovizoare, pentru a vedea dacă aveţi spaţiu de manevră pe benzile laterale. Dacă acest spaţiu există, nu apăsaţi pe frână, ci lăsaţi motorul să ruleze frânat doar de motor şi încercaţi să schimbaţi banda cu maximă precizie şi lipsă de mişcări prea rapizi. Frânarea poate să vă facă imposibilă această manevră, chiar şi cu un automobil dotat cu ABS.
În cazul în care nu există spaţiu de manevră pe lateral, în rol reintră măiestria Dvs. de a simţi limita de blocare a roţilor. ABS-ul, sistemul care ajută la evitarea blocării roţilor în timpul frânării, poate ajuta semnificativ, fără îndoială, şi o frânare la maxim îşi poate face efectul dorit. În cazul în care carosabilul este acoperit cu gheaţă sau polei, acesta poate deveni într-atât de alunecos, încât şi sistemul ABS nu ar salva situaţia, În acest caz, anume atunci când simţiţi că maşina alunecă fără nici o şansă de aderenţă, chiar şi cu ABS-ul inclus, e indicat să eliberaţi uşor pedala de frână, astfel încât roţile să înceapă a se învârti, iar Dvs. să menţineţi pedala de frână apăsată cât să vă aflaţi întotdeauna imediat înaintea punctului de pierdele a aderenţei. S-ar putea să nu evitaţi impactul, însă, într-o astfel de situaţie, automobilul îşi va reduce mai esenţial viteza dacă roţile lui nu vor fi blocate total.
Şi în fine, dacă impactul este iminent, atunci ce facem? Trebuie să ştiţi că partea frontală a maşinii e cea mai pregătită să absoarbă impactul. La automobilele moderne, barele de protecţie şi capota au zone uşor deformabile, care ar putea salva uneori viaţa unui pieton, spre exemplu, dacă nefericirea Vă aduce într-o astfel de situaţie. Chiar dacă impactul va avea loc cu altă maşină, partea din faţă va fi cea mai puţin costisitoare în reparaţii şi va avea efecte mai puţin drastice pentru structura maşinii. Plus că, la un impact mai puternic, şi ocupanţii de la bord sunt mai protejaţi în astfel de cazuri. Pe lângă acest fapt, partea din spate a maşinilor e mult mai dură, iar automobilul care va avea de suferit va avea daune mai mici dacă va fi lovit în spate, decât, spre exemplu, în lateral.
Totuşi, sperăm să nu ajungeţi niciodată în situaţii critice şi să reuşiţi a le evita în timp util. În cazul în care deplasarea cu maşina nu este absolut necesară, cel mai bine ar fi să renunţaţi pentru 1-2 zile la şofat.
Vă dorim drum bun şi călătorii sigure!
