25 de ani de motoare V12 BMW

În anul 1986 îşi făcea debutul cea de-a doua generaţie a Seriei 7, având sub capotă motoare cu 6 cilindri în linie capabile să genereze fascinaţie pentru oricine se aşeza la volanul maşinii. Totuşi, în momentul lansării era deja cunoscut un alt mare secret, că în curând avea să poposească şi o versiune cu motor cu 12 cilindri sub capotă… Aceste aşteptări erau asociate cu sentimente de extaz şi fiori, atunci când se încerca imaginarea a ce urma să poată face un motor BMW cu 12 cilindri… În februarie 1987, BMW a pus capăt speculaţiilor şi a anunţat primii parametri tehnici ai noii versiuni 750i, înaintea premierei acesteia la Salonul Auto de la Geneva. Noul motor avea să dezvolte 300 CP dintr-o cilindree de 5.0 litri. Arhitectura sa a favorizat o funcţionare nemaivăzut de echilibrată, asigurând o performanţă incredibilă, corelată cu un consum cât se putea de moderat. Era un motor creat de ingineri şi şefii BMW nu se sfiau să declare: “la crearea acestui motor inginerii noştri au insistat să integrăm doar cele mai bune soluţii, fără compromis, iar noi nu am vrut să îi încurcăm câtuşi de puţin”. Era un motor creat să domine în vârful de etalon al industriei auto… Motorul primise chiar la Salonul Auto de la Geneva cele mai calde ovaţii. “Putere nelimitată, combinată cu o rulare mătăsoasă” – era una din caracteristicile oferite pentru noul V12. Însă cei de la BMW recepţionaseră deja peste 3,000 de comenzi pentru noul 750i încă înaintea debutului acestuia de la Salonul Auto de la Geneva din 1987! În câteva luni, noua Serie 7 cu motor V12 a ajuns şi la primii clienţi, fiind disponibilă în două versiuni de ampatament – 750i şi 750iL. Aceste două versiuni reprezentat vârful absolut de gamă în familia Seriei 7, cu dotări exlusiviste şi putere imense sub capotă, dar în acelaşi timp nu-şi trădau rădăcinile comune cu celelalte două motorizări cu 6 cilindri ale familiei – 730i şi 735i. Pasionaţii au învăţat în scurt timp să deosebească motorizările V12 prin simplul aspect exterior. Grila dublă frontată a versiunilor 750i şi 750 iL era sesizabil mai lată, din cauza necesităţilor mai mari de răcire a motorului. O altă distincţie venea la gurile de evacuare, care obţinuseră forme rectangulare masive, replicând forma grilei frontale. Toate interioarele versiunilor 750i şi 750iL erau tapiţate integral cu piele Nappa, putându-se opta între 6 nuanţe diferite. Versiunile cu ampatament mărit înglobau primele sisteme de climatizare automată, cu trei zone distincte, care furnizau temperaturi diferite. De asemenea, se putea regla automatozat preferinţele pentru aerul suflat la picioare. În spate existau două fotolii individuale, cu ajustări electrice. Până şi tetiera era ajustată automat – atunci când nu ocupa nimeni scaunul aceasta se retrăgea oferind mai multă vizibilitate şoferului, iar atunci când senzorii de presiune simţeau prezenţa unui pasager acesta ieşea şi oferea suportul necesar capului ocupantului.

Acele versiuni au mai debutat şi cu o altă tehnologie care pare şi astăzi una deosebit de inovativă – reacţii ajustabile electronic ale suspensiilor. În cazul limuzinelor BMW, sistemul purta numele Electronic Damper Control şi oferea două opţiuni de reacţii – una axată spre confort şi alta spre sportivitate. Secretul se ascundea în amortizoarele inovative, folosite la suspensie. Pistoanele de absorbţie ale acestora erau duble, fiind separate de o valvă acţionată de un motor electric. Astfel în regim de confort valva se deschdiea şi pistonul avea un volum mai mare pentru absorbţia şocurilor. În regim sport, valva se închidea, lăsând un volum mai mic activ, la o presiune mai mare, rigidizând astfel reacţiile suspensiei. Şi totuşi, marea fascinaţie venea de la motor. Blocul cilindric al acestuia era realizat integral din aliaj uşor, cântărind doar 240 kg – cam cât cântăreşte astăzi un V8 american. Puterea maximă a motorului V12, de 300 CP, de realiza la 5,200 rpm, iar cuplul maxim de 450 Nm se realiza la 4,100 rpm. Cele două blocuri ale arhitecturii în vormă de V erau poziţionate la un unghi de 60 grade unul faţă de celălalt. Acest motor V12 era primul propulsor cu 12 cilindri construit de un producător german în era de după cel de-a doilea război mondial, dar nu era o premieră absolută pentru BMW. După introducerea legendarului motor BMW cu 6 cilindri în linie în 1971, s-a decis studierea posibilităţii dezvoltării unul motor cu 12 cilindri. Până în 1974 acest motor fusese construit şi dezvolta o putere de 300 CP, doar că greutatea sa de 315 kg i-a tăiat şansa de a fi pus pe un model de serie. BMW a decis să dezvolte aceeaşi arhitectură cu cilindree mai mică, reuşind să conceapă alte două motoare, cu cilindree de 3.6 şi 4.6 litri. Aceasta din urmă dezvolta 275 CP în anul 1977, fiind şi cu 40 kg mai uşoară decât motorul dezvoltat 5 ani mai devreme. Din nou, motorul nu a mai ajuns să fie pus pe un model de serie, de această dată din cauza crizei petrolului survenită în acei ani. Până în anul 1982 situaţia mondia- lă se îmbunătăţise considerabil, astfel că la sfârşitul anului inginerii au primit undă verde pentru dezvoltarea unui motor V12 pentru producţia de serie. În iulie 1994 cariera primelor versiuni cu motor V12 750i şi 750iL ajunsese la final, înregistrând un total de peste 50,000 de exemplare vândute. Cu alte cuvinte, unul din şase BMW Seria 7 fuseseră vândute cu un motor V12 sub capotă! Era clar că noua generaţie a Seriei 7 trebuia să continue fascinaţia motoarelor V12. Iar noua generaţie cu motor V12 a venit în toamna anului 1994, având sub capotă un propulsor evoluat, cu o cilindree crescută de la 5.0 la 5.4 litri, dezvoltând o putere de 326 CP. În acelaşi timp, noul motor era cu 13% mai eficient decât predecesorul său! Puterea era gestionată de o transmisise automată cu 5 trepte, cu algoritm adaptabil stilului de condus, iar performanţele şasiului erau perfecţionate printr-un sistem EDC evoluat. De asemenea, pentru prima dată modelul dispunea de opţiunea unui calculator de bord cu sistem de navigaţie!

Până în toamna anului 2001, când a fost introdusă noua generaţie a Seriei 7, vânzările cumulate ale Seriei 7 cu motor V12 contorizau 73,776 unităţi. Noua Seria 7 s-a impus rapid ca un model inovativ în segmentul de lux, iar motorizarea V12 nu s-a lăsat prea mult aşteptată, venind în anul 2002, prin versiunile 760i şi 760iL. Motorul V12 de sub capotă livra 445 CP, fiind şi primul motor V12 cu injecţie directă din lume. Acesta îngloba şi noul sistem de gestiune variabilă a valvelor VALVETRONIC, fapt care eficientiza şi mai mult consumul, aducând şi beneficii majore la elasticitatea motorului.

Generaţia curentă a Seriei 7 cu motor V12 dispune de o cilindree de 6.0 litri şi dezvoltă 544 CP la 5,250 rpm, graţie implementării tehnologiei TwinPower Turbo. Cuplul maxim atinge valoarea de 750 Nm, fiind disponibil între 1,500 şi 5,000 rpm. Motorul e cuplat la o transmisie automată cu 8 rapoarte, care face posibilă o acceleraţie de la 0 la 100 km/h în doar 4.6 secunde.

Acum, se împlinesc 25 de ani de inginerie de top. Povestea abia prinde turaţii, însă. La ce să ne aşteptăm de la un viitor motor V12 cu sigla BMW?...