Prima zi în expediţie la bordul lui Mercedes-Benz C-Class

Dimineaţa, pe la ora 5, eram în apropierea de hotarul Moldovei şi României, şi făceam plinul la ultima staţie Rompetrol de pe traseul Chişinău-Leuşeni. Consumul mediu pentru primii 102 km parcurşi din expediţie, până la acea staţie, ajunsese la 6.2 litri/100 km

Am trecut foarte anevoios hotarul, deşi nu păreau a fi multe maşini la coadă. Abia peste mai mult de 2 ore am reuşit să ieşim de pe teritoriul vamal. Totuşi, perioada de aşteptare ne-a dat şansa probării conexiunii internet a maşinii – sistemul multimedia a utilizat telefonul mobil cu care era cuplat drept hotspot, şi astfel şi-a activat o mulţime de funcţii online, inclusiv navigarea web propriu-zisă. Fireşte, am accesat şi noi PA.MD de pe maşina redacţională!

Întârzierea din vamă ne-a făcut să avem ulterior un condus mai dinamic, deşi era clar deja că în Bucureşti, prima noastră destinaţie, vom ajunge cu întârziere. I-am anunţat pe cei care ne aşteptau acolo, dar oricum nu prea aveam timp la discreţie pentru maratoane de eficienţă. Aşa că am preferat să conducem mai dinamic. Probabil aşa va fi în cea mai mare parte a acestei expediţii, pentru că de data asta urmărirea cifrei de consum nu mai este marele scop, ci plăcerea condusului în peisaje fabuloase.

Până în Bucureşti peisajele sunt oarecum banale pentru oricare locuitor al Moldovei, fiind foarte similare celor mai uzuale din ţara noastră. La destinaţie, în Bucureşti, media totală de consum după 470 km parcurşi era de 6.5 litri/100 km!

Trebuie să remarcăm o cu totul altă ţinută rutieră a C-Class-ului pe drumuri de calitate impecabilă. Acolo toate setările sistemului de reacţii ajustabile AGILITY CONTROL prind şi mai mult sens, iar ipostazele ei devin şi mai desăvârşite.

În Bucureşti, ştiţi deja că am testat astăzi o decapotabilă frumoasă... Iar după test, am pornit spre vestul ţării, pentru a ne îndrepta către Ungaria şi ulterior Austria. După un pic de rotire pe la periferia Bucureştiului, nivelul combustibilului din rezervor a coborât puţin sub jumătate. Ne-am gândit că ar fi cazul să facem din nou plinul, că volumul de doar 41 de litri al rezervorului se dovedeşte a fi, totuşi, un pic îngrijorător până ne mai obişnuim noi cu ideea. În rezervor au mai încăput 25.6 litri de combustibil, fapt care ne-a confirmat corectitudinea cifrei de consum de pe calculatorul de bord al maşinii.

Apoi, am înaintat pe una din puţinele autostrăzi ale României, A1, pe o distanţă de peste 100 km. Aici ne-am bucurat să descoperim că la o viteză de 140 km/h turaţiile motorului sunt menţinute în regiunea a 2,450-2,500 rpm, în treapta a 7-a. Rularea la viteze înalte se dovedeşte a fi la fel de precisă, confortabilă şi silenţioasă, cu excepţia sectoarelor de carosabil mai rugos, care impun anvelopele să genereze un sunet mai mare la rulare, or anvelopele noastre sunt de tip Run Flat, deci mai rigide şi mai specifice în condiţii de asemenea carosabil.

Acum, seara, am ajuns în regiunea Valea Oltului, localitatea Călimăneşti.

Aici am descoperit o Românie mai frumoasă ca niciodată, parcă. Întotdeauna aveam alte trasee de traversare a României, însă acum, aici, am rămas cu gura căscată de peisajele naturii! E o zonă superbă! Iar până aici se ajunge după vreo câteva zeci bune de kilometri de serpentine stânse, urcuşuri şi coborâşuri montane! Recunoaştem că am prins gustul punerii la treabă a noii generaţii C-Class în asemenea peisaje, şi anume aici se simte avantajul plăcut al tracţiunii pe spate, care te scoate din asemenea curbe cu mult mai multă precizie şi plăcere. Fără drifturi, deşi drumurile de aici parcă sunt create pentru asta. Mai avem nevoie de anvelope, aşa că nu ne încumetăm să le topim. Dar tracţiunea spate ne dă fiori plăcuţi, iar asta ne face să ne gândim tot mai frumos la zilele care vom urma pe traseul nostru, când acest ingredient al maşinii va fi şi mai preţios!

Cifra globală a consumului a urcat la 6.6 litri/100 km. Fiorii plăcuţi, generaţi de maşină, au urcat la nota 9.9, în aşteptarea maximului de 10 din zilele care vor urma! Am parcurs 681 km din Chişinău până aici şi acum vă relatăm direct din Călimăneşti, dintr-o frumoasă cafenea de popas liniştit. Şi mergem mai departe! Am vrea să fim mâine dimineaţă în Ungaria, cât mai aproape de Austria, urmând ca mâine seară să ajungem într-o zonă fantastică a Austriei! Care e ea? Vă spunem mâine cu siguranţă! Ori, poate o intuiţi voi între timp?