Istoria neştiută a prototipului Volvo Tundra, desenat de Marcello Gandini şi refuzat de suedezi pentru că era prea modern

Volvo era un producător cu o reputaţia impecabilă în anii 70, maşinile sale fiind considerate în primul rând durabile, sigure şi indestructibile, menite să reziste o viaţă şi să nu impună proprietarul la cheltuieli nedorite de reparaţii. Iar asta atrăgea inevitabil oamenii mai conservatori în dorinţele lor pentru o maşină. Totuşi, la sfârşitul anilor 70 mulţi producători preziceau că anii 80 vor fi marcaţi de schimbări radicale în designul auto, aşa că Volvo a contractat casa de design Bertone, cu care colabora periodic, pentru a-i fi creat prototipul unui viitor hatchback Volvo, care să atragă o nouă generaţie de cumpărători.

Marcello Gandini lucra pe atunci la Bertone, iar acesta e unul din cel mai geniali designeri auto pe care i-a avut Italia vreodată, fără îndoială. De el au fost create modele legendare precum Lamborghini Diablo, Lamborghini Countach, Miura, Renault 5 Turbo, camionul Renault Magnum, BMW Seria 5 E12, Cizeta-Moroder V16T, Bugatti EB110, Alfa Romeo Montreal, Lancia Stratos, Maserati Khamsin şi multe altele. Gandini a lucrat la Bertone timp de 14 ani, în perioada de aur a creaţiei sale. Iar pentru a crea prototipul Volvo de care vorbim azi, numit Volvo Tundra, Gandini a luat la bază modelul de serie Volvo 343, versiunea hatchback a seriei 300, care avea, apropo, tracţiune spate.

Prototipul a fost unul în care Gandini şi-a pus toată imaginaţia a cum vedea el anii 80 în lumea auto. Cadranele de bord erau digitale, pe ele fiind indicate atât curbele de evoluţie a vitezei în fiecare treaptă de transmisei, cât şi viteza propriu-zisă, temperatura de afară sau ora.

Planşa era completată de un al doilea display, poziţionat în dreapta, deasupra consolei centrale. E un aranjament care aminteşte de maşinile moderne cu display-uri mari, nu-i aşa? Dar Volvo Tundra, de fapt, a fost prezentată la salonul auto de la Geneva în 1979!

Interiorul era tapiţat în culori de galben şi maro, având şi elementele de comenzi foarte stilate, într-un maro închis. Ergonomia şi aspectul era pe măsura creaţiei celui care a desenat atât de multe creaţii geniale.

La fel de interesante erau proporţiile exterioare şi silueta maşinii. Existau unghiuri ascuţite, în pas cu vremea, şi doar posteriorul aproape vertical amintea un pic de designul Volvo al acelor vremuri. Practic, Gandini voia să tranziteze întregul design Volvo într-o direcţie nouă, mai progresistă.

Spaţiile vitrate erau foarte mari, montanţii aproape că nu se vedeau. În partea superioară de după montantul central era, totuşi, un element curios de design care părea să vină de pe acoperiş. Acest element avea rol pur decorativ, doar pentru a da personalitate memorabilă maşinii.

În faţă, e foarte curios cum Gandini a amplasat grila Volvo. Dacă tot era asimetrică, designerul l-a pus în colţul dreapta jos.

Iar această amplasare era completată cu funcţionalitate, or, radiatorul motorului stătea tot mai mult spre dreapta, în partea stângă fiind pusă roata de rezervă. Motorul era amplasat longitudinal, pentru tracţiune spate, şi era unul de 1,4 litri şi 70 CP.

Volvo, însă, a refuzat această maşină, pentru că a considerat-o prea avangardistă pentru stilul său şi suedezilor le-a fost frică de o schimbare atât de radicală. Gandini, însă, nu şi-a pierdut speranţa. El avea viziunea unei asemenea maşini cu forme similare, încă din 1977, când turcii de la Otosan îl contractaseră să creeze un model de talie similară pentru ei, dar acolo schimbările structurale de la Otosan şi compania britanică Reliant au dus la refuz. După respingerea de la Volvo, Gandini i-a convins pe cei de la Citroen că aceste forme erau vizionare. Aşa a apărut unul din cele mai de succes modele franceze, Citroen BX, care s-a vândut în peste 2,3 milioane de exemplare în 1982 şi 1994 şi care, efectiv, a cules din plin laurii unul experiment de care celor de la Volvo le-a fost frică.

Foto: Citroen BX

Dar, totuşi, Volvo a mai colaborat cu atelierul Bertone pentru mai multe modele de succes ulterioare, cel mai notoriu dintre ele fiind Volvo 780 Coupe Bertone, dar şi Volvo 262C, lansat mai devreme.

Foto: Volvo 780 Coupe Bertone

Prototipul Volvo Tundra, despre care am vorbit azi, a rămas uitat în istorie, însă, pentru că cei de la Volvo au vorbit rar despre el ulterior, şi nici măcar nu mai deţin acel unic automobil construit în 1979. Maşina a fost cumpărată de clubul de automobile istorice din Italia şi e păstrată în muzeul acestora.