Ingineria curioasă a camionului KrAZ 214 de cândva, cu motor diesel în doi timpi

Săptămâna trecută, publicam un scurt articol cu video, în care un camion KrAZ 214 înainta prin Germania, fiind încă exploatat acolo, iar mai mulţi cititori ne-au sugerat să vorbim mai mult despre ingineria sa, care era cu adevărat una curioasă. Mai ales că acest camion avea un motor diesel în doi timpi, iar adeseori când vorbim de asemenea motoare, apar foarte multe comentarii, care întreabă dacă nu am greşit şi cum pot exista, în general, motoare diesel în doi timpi.

Dar adevărul e că există diesel-uri în doi timpi şi au fost foarte multe în istorie, instalate atât pe camioane, cât şi pe locomotive sau chiar nave, iar navele mai păstrează şi în zilele noastre asemenea motoare. Doar în ultimele luni am scris despre diverse vehicule sau motoare diesel în doi timpi — camionul britanic Commer TS3, camionul american Peterbilt 352 Pacemaker, camionul german Krupp Titan, camionul militar Oshkosh HEMTT, despre motorul triunghiular diesel în 2 timpi Napier Deltic, despre cel mai puternic motor diesel naval din lume, despre cea mai mare navă transportatoare de containere din lume, despre o dubiţă Alfa Romeo cu acelaşi timp de motor şi chiar despre cea mai veche locomotivă din Moldova. Toate aceste vehicule au motoare diesel în doi timpi şi, făcând abstracţie de emisiile generate de acestea, ele dădeau un randament bun în combustie, tocmai de asta au şi fost păstrate atât de mult.

Ei bine, acum revenim la camionul KrAZ 214, produs cândva la fabrica Kremencuk, de pe teritoriul Ucrainei de azi. Camioanele KrAZ erau concepute pentru a fi cele mai mari şi mai puternice dintre cele admise pe drumurile publice, prin urmare şi acest camion a fost lansat în anul 1956 cu o abilitate remarcabilă, de a putea tracta 50 tone după el. Un an mai târziu a fost lansat şi camionul Tatra T141, care putea tracta 100 tone după el, dar pentru anul 1956 şi pentru regiunea în care a fost lansat el, KrAZ 214 a fost un camion cu o inginerie impresionantă.

Camionul a fost creat din start cu formulă de 6x6, pentru a putea avea aderenţa suficientă tractării unor greutăţi atât de mari. Exista un demultiplicator de cuplu, care făcea posibilă transmiterea unui raport foarte jos de cuplu, iar diferenţialele erau blocabile mecanic. Putea faţă putea fi deconectată pentru deplasările pe traseu, dar viteza maximă nu era mare — 55 km/h.

Camionul avea o cutie de viteze cu 5 trepte, manuală bineînţeles. Camionul cântărea 12,4 tone şi avea o sarcină utilă de 7 tone.

Motorul, însă, e cea mai interesantă parte de aici. El nu a fost creat la fabrica din Kremenchuk, şi asta pentru că, de fapt, în primii trei ani camionul era asamblat la fabrica de motoare din Yarolav, abia apoi trecând la Kremenchuk. Propulsorul era unul diesel, în doi timpi, după cum spuneam, şi avea o cilindree de 6,97 litri, având numele de cod dat de fabrica din Yaroslav — YaAZ-M206B. Dar nici asta nu e sursa lui primară.

Motorul avea 6 cilindri în linie şi dezvolta 205-206 CP. Ingineria acestui motor era, însă, practic identică celei de pe motorul american GMC 6-71, unde indicele 6 însemna 6 cilindri, iar 71 — volumul explicat în ţoli la cub al unui cilindru. Respectiv, 71x6 însemna 426 inch3, ceea ce, tranus în cm cubi, dădea exact aceeaşi cilindree. Şi, de fapt, primele prototipuri de camioane de la Yaroslav aveau chiar acelaşi motor american instalat pe ele, fără pretenţia de a fi local. Motorul rămăsese în URSS pe camioanele care fuseseră oferite drept ajutor în timpul celui de-al doilea război mondial, iar sovieticii nu s-au ruşinat să-l copie după anul 1945 şi să înceapă a testa prototipuri de camioane KrAZ 214 către anul 1951.

Într-un final, motorul lansat a fost păstrat aproape identic. Fiind un motor în doi timpi, acesta nu avea valve de admisie, aerul fiind livrat în cilindri cu ajutorul unui compresor mecanic prin cămăşi de admisie direct în cilindri. Motorul avea un randament nemaivăzut pentru acea vreme, fără o turbină, din doar 6,97 litri cilindree, livrând 205 CP. În schimb, consuma 65 litri/100 km regim lejer şi peste 100 litri/100 km când era pus să tracteze vehicule grele.

Totuşi, sovieticii n-au reuşit să asigure aceeaşi precizie de fabricare a motorului diesel în doi timpi pe atunci, aşa că el era mai zgomotos, iar zgomotul venea şi-n urma unor forţe de frecare mai mari, care generau şi căldură mai mare. Tocmai de asta, şoferii acestui KrAZ trebuiau să urmărească întotdeauna temperatura motorului.

Ulterior, pe KrAZ 255B s-a trecut la un alt motor V8 în 4 timpi, însă americanii de la Detroit Diesel au mai păstrat încă mulţi ani acest motor diesel în 2 timpi, lansat pentru prima dată în 1938. De fapt, ei l-au perfecţionat şi au cret tot felul de versiuni, inclusiv turboaspirate, păstrând şi versiuni cu această cilindree de 71 inch per cilindru, dar creând şi ipostaze de 92 inch per cilindru. De fapt, unul din cele mai renumite camioane americane din toate timpurile, renumitul Peterbilt 352 Pacemaker, avea sub capotă o asemenea ipostază a aceluiaşi motor diesel în doi timpi, de 6,97 litri, similară cu camionul KrAZ produs la Kremnchuk!

Foto: Camion Peterbilt 352 Pacemaker

E interesant că o perioadă s-au exportat asemenea camioane KrAZ 214B, cu motoare ce aveau puterea oficială cifrată la 225 CP la 2.000 rpm, dar indicau aceeaşi capacitate de tractare de 50 de tone. Asemenea exemplare au fost puţine la număr şi despre ele s-au păstrat puţine informaţii. E interesant că o mare parte din exporturi a fost făcută în rol de camioane militare, acelaşi camion mai servind şi drept şasiu pentru un vehicul special cu instalaţie de pod mecanizat. Exporturi au fost făcute cam în toate ţările din blocul estic al Europei, dar şi în Coreea de Nord, Cuba, Vietnam, Pakistan şi Egipt. În arhivele fabricii din Ucraina de azi se menţionează că în cei 10 ani de producţie în sediile sale au fost fabricate 32.870 exemplare, dintre care 2.867 au fost exportate.