Istoria uitată a expediţiei cu două camioane Tatra prin Asia şi Australia, care se stricau aproape în fiecare zi

Camioanele Tatra sunt renumite pentru capacitatea lor de anduranţă, la fel cum erau şi maşinile pe care acelaşi producător le fabrica cândva. Spre exemplu, acum 76 de ani, un autoturism Tatra T87 cu motor V8 răcit cu aer, a traversat cu succes Africa şi America de Sud, prin temperaturi toride şi drumuri aproape inexistente, fără nicio defecţiune majoră. Dar a existat şi un moment de istorie când Tatra a avut probleme de calitate, iar o expediţie din Asia şi Australia — realizată de aceiaşi doi aventurieri cehoslovaci din expediţia anterioară din Africa şi America de Sud — a arătat cât se poate de bine probleme existente.

Aşa cum spuneam, în ambele expediţii au participat aceeaşi oameni, Jiri Hanzelka şi Miroslav Zikmund. Cei doi plecaseră în Africa atunci când Cehoslovacia avea guvern democratic, dar la revenire şi-au găsit ţara cu un guvern comunist. Aceste schimbări au afectat şi Tatra, cei de prin ministere impunând transferarea producţiei de maşini la fabrica Skoda şi chiar stoparea ea totală, cu ideea de a se concentra doar pe producţia de camioane. Noroc că designerii şi inginerii Tatra n-au ascultat aceste indicaţii absurde şi au dezvoltat în secret Tatra 603, însă toate aceste schimbări fără viziune au subminat calitatea de producţie o perioadă. Aşa că atunci când a fost lansat pe piaţa camionul Tatra 805, acesta întruchipa aceste probleme.

Foto: Tatra T87 din expediţia africană de dinainte

Camionul era unul neobişnuit de compact pentru Tatra, cu doar 1,5 tone de sarcină utilă. A fost creat tot la comanda celor de sus, fiind dezvoltat în special ca vehicul militar uşor, dar care să poată fi folosit şi civil. A fost produs între 1952 şi 1960 şi la momentul lansării sale era şi primul camion Tatra cu cabină poziţionată deasupra motorului, fără capotă.

Foto: Camion Tatra 805, imagine din zilele noastre

Motorul care propulsa acest camion era aproape identic cu cel de pe Tatra 603, în esenţă, fiind un V8 răcit cu aer, de 2,5 litri, care dezvolta 75 CP. Avea totuşi un raport de compresie mai mic şi folosea doar un carburator şi mai avea alte mici deosebiri în modul de lubrifiere şi răcire. Camionul avea tracţiune integrală 4x4 şi demultiplicator de cuplu, dar şi o cutie manuală cu 4 trepte. Existau şi blocaje de diferenţiale, deci camionul a fost unul foarte capabil de înaintări în teren accidentat.

Foto: Scheletul camionului Tatra 805

E interesant că fiecare roată avea câte un reductor integrat în butucul ei, reducând astfel sarcina semiaxelor şi a tracţiunii integrale, şi permiţând o gardă la sol mai mare, de 40 cm! Cu tot cu motorul V8 pe benzină, camionul avea un consum de circa 20-25 litri/100 km, dar atunci când înainta cu dificultate în offroad, consumul acestuia creştea semnificativ, bineînţeles.

Sarcina utilă de 1,5 tone a fost apoi mărită la 2,2 tone, dacă se opta pentru bare torsionale de diametru mai mare, dar ulterior s-a adeverit că sarcina era prea mare şi acele camioane de stricau mult mai des. Schimbările de producţie au afectat foarte mult calitatea de asamblare. În 1953 acesta a început a fi produs la fabrica Skoda din Mlada Boleslav, care nu era suficient de echipată pentru asemenea tip de camioane. Până în 1955 au fost produse cam 6.500 camioane acolo şi, exact ca şi autoturismele Tatra produse la aceeaşi fabrică, producţia de aici a fost net inferioară în calitate. A urmat un transfer al producţie la fabricile „Lenin” din Pilsen, cunoscute mai apoi ca Skoda Pilsen. Totodată această mutare a producţie le-a permis celor din Koprivnice, la fabrica originală Tatra, să înceapă şi ei a produce Tatra 805, la o calitate mult mai mare. Fabrica avea deja încredere mai mare în camioanele sale, şi de asta a fost de acord să ofere două exemplare pentru expediţia din Asia şi Australia a lui Hanzelka şi Zikmund. Şi cei de la Tatra ştiau de faima lui 805 şi-şi doreau să revină la reputaţia exemplară de fiabilitate pe care o aveau cândva. Dar s-a adeverit să era oarecum prea devreme, pentru că modelul 805 mai avea încă probleme.

Expediţia celor doi aventurieri a pornit în 1959 şi a durat tocmai 5 ani, până în 1964. Camioanele lor au fost adaptate pentru a-i putea adăposti confortabil în călătoria lor, iar principala adaptare a fost să fie transformate din camioane în dubiţe, cu aceeaşi platformă tehnică. Astfel, camioanele transformate în dubiţe ofereau spaţiu de dormit la interior, dar şi un spaţiu de lucru, pentru ca aventurierii să-şi poată scrie memoriile sau developa peliculele foto. Camioanele aveau ataşată şi o remorcă cu piese de schimb şi instrumente.

Foto: Interiorul unuia din camioanele de expediţie, restaurat

Şi cele două camioane au avut nevoie mare de piese de schimb. Atunci când au ajuns în zone cu relief mai dificil din Asia, la un moment dat acestea se stricau în fiecare zi, cu regularitate, iar cei doi obosiseră să tot stea sub ele să repare, în mare parte la suspensie, dar şi la alte componente.

Aceştia au ajuns la concluzia că ele nu făceau faţă sarcinii cu care erau încărcate, şi raportau periodic public despre aceste probleme în intervenţiile lor radio. Dar pe parcursul a 5 ani, cât au călătorit, aceştia au primit şi piese perfecţionate, astfel că treptat problemele au devenit mai rare şi mai puţine la număr şi ele au putut înainta prin tot traseul lor din Asia, apoi Australia şi Oceania, după care au traversat URSS-ul de la est la vest. Astfel, expediţia celor doi aventurieri a fost şi prima din lume care a traversat de la est la vest URSS-ul cu un vehicul.

Foto: Cu albastru e marcat traseul expediţiei cu cele două Tatra 805

Pentru Tatra, această expediţie a fost confirmarea că acest model trebuia scos din producţie pentru că avea probleme de proiectare iniţială, care nu făceau faţă sarcinilor extreme, tipice Tatra. Fusese un model proiectat sub presiunea funcţionarilor, cu ingineri presaţi şi fugăriţi dintr-o fabrică în alta, sub ameninţarea închiderii fabricii, iar apoi producţia a fost la fel de alergată dintr-o parte în alta. Chiar dacă Tatra a mai corectat procesele de fabricare odată cu revenirea la Koprivnice, asigurarea fiabilităţii adevărate ar fi însemnat reproiectarea lui, care ar putea fi făcută doar cu o nouă generaţie. A fost şi o lecţie că durabilitatea şi calitatea nu sunt lucruri implicite nici măcar la un camion, nici măcar la un producător care avea deja reputaţie.

Pentru cei doi aventurieri, însă, a fost o lecţie că atunci când te pui cu comunismul, acesta îţi poate distruge viaţa. După ce au călători de la est la vest în tot URSS, odată ajunşi în Cehoslovacia, aceştia au povestit publicului despre nivelul de viaţă extrem de jos din regiunile îndepărtate ale URSS, menţionând că imaginea de ţară mare şi puternică nu e susţinută de viaţa deplorabilă care exista în multe regiuni din calea lor.

Asta a atras furia URSS-ului, care le-a ordonat celor din guvernul docil cehoslovac să-i pedepsească pe cei doi, iar aceştia au fost excluşi de la orice viaţă şi comunicare publică. Au devenit un soi de persoane non-grata, şi nu au mai putut fi angajaţi nicăieri o lungă perioadă de timp.

Abia în 1983 unul din ei a putut să se angajeze drept grădinar şi abia spre perioada de cădere a comunismului cei doi au redevenit eroi naţionali în Cehoslovacia şi apoi Cehia, fiindu-le din nou apreciată activitatea.

Foto: Plecarea celor doi în expediţie, aşa au fost petrecuţi

A fost, deci, o lecţie dură de viaţă, dar cei doi au refuzat să-şi ceară scuze sau să infirme vreodată cele spuse. Tăria lor de caracter şi verticalitatea s-a materializat prin tiraje enorme de cărţi vândute, iar beneficiile au venit ulterior.

Şi-n zilele noastre şi Tatra îşi aminteşte cu omagii de ei, întrucât ceea ce menţionaseră ei, atât despre camioanele Tatra, cât şi despre lumea din jur, nu era decât purul adevăr.

Foto: Unul din camioanele Tatra 805 de expediţie, restaurat, alături de Tatra T87 din expediţia din Africa