Cum a ajuns o fermă din Germania să facă milioane de euro anual din producţia de energie din deşeuri, continuând să facă şi agricultură

Rolls-Royce, renumitul producător de motoare de avioane şi tot el deja şi producător de motoare mari industriale odată cu preluarea şi încorporarea fostei companii germane MTU ca actuală divizie MTU la Rolls-Royce, a publicat o incursiune interesantă într-un model de afacere din Germania, cărora compania le-a livrat şi le asigură mentenanţa a două motoare mari. Cazul e deosebit de interesant, întrucât e vorba de o fermă deţinută de o familie germană, transmisă din tată în fiu, care a ajuns să câştige milioane de euro anual datorită ingeniozităţii lor de a începe să producă energie din deşeuri organice, continuând totodată să cultive şi pământul arabil. Producţia de energie s-a dovedit atât de profitabilă, însă, încât acum ea le aduce mai multe venituri şi profit decât cultivarea culturilor agricole, iar întrucât suntem într-un context în care agricultorii din multe ţări îşi manifestă nemulţumirile prin proteste, cazul acestei ferme poate servi drept generator de idei pentru unii dintre agricultori, care sunt în căutarea unor soluţii.

Înainte de a o lua pe rând şi de a explica totul într-un mod cât se poate de clar, trebuie să spunem din start, că nu e vorba de panouri solare, care ar fi amplasate pe câmpuri agricole de dragul producţiei de energie regenerabilă. De fiecare dată când raportăm despre asemenea cazuri, menţionăm că sacrificarea terenului agricol fertil pentru asemenea scop e iraţională, întrucât sunt multe alte locuri unde pot fi amplasate panouri. În cazul fermei din Germania, e vorba de cu totul altă energie.

Ideea i-a venit tatălui şi fiului încă acum aproape 30 de ani, în 1995. Pe atunci tatăl Gerd Preussner era cel care conducea ferma, iar fiul Matthias îl ajuta la lucrările de la fermă. Principala specializare era creşterea de porci, dar ferma cultiva şi plante, în special drept hrană pentru porcii de atunci. Resturile de mâncare, împreună cu toate deşeurile vegetale şi organice, ajungeau să fie date la porci drept hrană, într-un proces cunoscut de oricine a ajuns vreodată să observe măcar parţial munca unei asemenea gospodării. Dar încă de pe atunci tatăl şi fiul au auzit despre folosirea deşeurilor organice în diverse alte scopuri şi şi-au schiţat primele crâmpeie ale viitoare idei de a produce energie din ele.

În cele din urmă, cei doi au conturat o idee clară, de a folosi resturile vegetale şi organice pentru a produce biogaz, iar din acel biogaz să producă electricitate şi căldură. În scurt timp, cei doi au înregistrat la adresa fermei şi o companie dedicată producţiei de energie. În etapele iniţiale, aceştia foloseau doar deşeurile produs la ferma lor, dar în scurt timp şi-au dat seama că trebuie să treacă la un alt nivel, folosind generatoare mai mari, care vor avea nevoie de mai multe deşeuri pentru a funcţiona la randament mai mare, şi va fi nevoie de colectarea de deşeuri de la alte surse din jur. Încet, s-a ajuns la performanţa de azi, care e de-a dreptul impresionantă.

Azi ferma Preussner nu mai creşte porci, dar continuă să cultive 200 de hectare agricole cu diverse culturi, dar preponderant porumb. Activitatea de producţie de energie e mult mai prolifică, însă. Tot la sediul fermei azi compania lor energetică are cisterne şi utilaje de producţie a biogazului. În fiecare zi, câteva camioane mici merg să colecteze deşeurile de mâncare de la şcoli, hoteluri, restaurante, supermarket-uri şi spitale de la o rază de 50 km.

Foto: Camioanele fermei colectează deşeurile vegetale de la o rază de 50 km în jur

Acestea revin la fermă, apoi acele deşeuri organice sunt supuse unui proces de triere sanitară, după cum îl numesc ei, în care totul e încălzit la 70 grade Celsius, produsele non-organice fiind îndepărtate din acea mixtură. Apoi, compoziţia îşi începe fermentarea cu ajutorul microorganismelor, fiind adăugat şi un pic de hidroxid de fier pentru a separa hidrogenul sulfurat. Ciclul de fermentare durează 100 zile, după care recipientul care le conţine livrează o cantitate impresionantă de biogaz, foarte asemănătoare cu gazul metan în compoziţie. Partea frumoasă e că microorganismele au captat din aerul atmosferic CO2 din atmosferă timp de 100 de zile exact în mărimea în care va fi eliberat ulterior la arderea biogazului, deci la final tot ciclul nu adaugă CO2 în atmosferă.

Biogazul obţinut merge ulterior în producţia de energie, care are loc la ferma germană pe baza a două motoare Rolls-Royce MTU 8V 4000 GS CHP. Sunt două motoare imense V8, capabile să funcţioneze pe biogaz, cu generator electric ataşat în construcţia lor, dar şi cu trei surse de captare a căldurii — cea din motor, captată din sistemul de răcire al motorului, cea de la colectoare şi eşapament, la 120 grade Celsius, şi cea de 58 grade din galeria de admisie. Un asemenea motor V8 are 4,77 litri cilindree per cilindru, sau 38,16 litri pentru întregul motor şi poate dezvolta peste 1.300 CP putere. Însă aici contează cel mai mult producţia lui efectivă de electricitate şi căldură. El poate produce 1.013 kW de electricitate, 604 kW de căldură din prima sursă, 480 kW de căldură din a doua sursă de la eşapament şi 51 kW de căldură din admisie. În total, producţia sumară îi asigură un randament de 90%, datorită faptului că se colectează atât electricitatea, cât şi căldura.

În ferma germană, cele două motoare operează de obicei la putere variabilă, în funcţie de necesitate, dar ele furnizează electricitate pentru 2.000 de gospodării, şi căldură pentru necesităţile fermei lor. Căldura e folosită şi pentru procesul de producţie a biogazului, la cele 70 grade necesare, şi tot ea asigură apa caldă menajeră la fermă. Aceeaşi căldură e folosită la uscarea porumbului şi topirea grăsimilor vegetale, care e vândută ulterior ca materie primă pentru producătorii de ulei vegetal hidrogenat, folosit şi el drept combustibil în unele domenii. Astfel, totul e folosit şi nimic nu e aruncat la această fermă, ceea ce le permite să aibă o balanţă mult mai frumoasă în contabilitatea lor.

Vorbind de cifre, ei au 30 de angajaţi acum doar pe partea de producţie de biogaz şi energie şi procesează anual 18.000 tone de deşeuri vegetale, din care produc 3 milioane de metri cubi de biogaz. Această cantitate de biogaz e folosită pentru a produce 7,5 milioane de kWh de electricitate anual, care e cumpărată de reţeaua electrică la preţ subvenţionat de stat şi doar electricitatea le aduce câteva milioane de euro încasări anual şi aproape jumătate de milion de euro profit net după plata tuturor salariilor şi cheltuielilor operaţionale. Pe lângă asta, ferma e mai competitivă întrucât are acces la propria energie şi apă caldă gratuită, inclusiv la căldură pentru uscare şi producţie de materie primă pentru ulei vegetal hidrogenat, care e de asemenea vândut şi generează încasări, pe lângă încasările de la porumb şi alte culturi agricole de pe cele 200 de hectare cultivate. Iar încă un beneficiu e că resturile de deşeuri devin fertilizator natural pentru fermă.

Astfel, datorită faptului că nu aruncă nimic şi au avut ambiţia de a investi şi în producţia de energie din deşeuri, ferma e una exemplar de performantă chiar şi pentru Germania. E deţinută şi azi de aceeaşi familie în două generaţii, doar că azi fiul Matthias e cel care o conduce şi e ajutat deja de tatăl său. Un exemplu cât se poate de interesant de gândire în afara standardelor, deci, care a dat rezultate admirabile aici.

Foto: Fermierul Matthias Preussner