Roboţii-medici cu inteligenţă artificială, au demonstrat că pot consulta şi trata până la 3.000 pacienţi pe zi în primul spital experimental din China

Acum o lună scriam despre noua generaţie a robotului Atlas al renumitei companii Boston Dynamics, marele avantaj al căruia e precizia mişcărilor şi complexitatea lor. Chiar dacă acei roboţi nu sunt echipaţi cu inteligenţă artificială, spuneam că Hyundai a devenit acţionarul majoritar al Boston Dynamics şi intenţionează să-i folosească în fabricile auto, la asamblarea maşinilor. Iar Mercedes şi BMW sunt printre primii producători gata să cumpere asemenea roboţi ce ar înlocui oamenii. La scurt timp după acea ştire, compania chinezească Unitree anunţa versiunea sa de nou robot umanoid, numit G1, care costă 16.000 dolari şi care a fost creată inclusiv pentru a putea munci în fabrici de orice fel sau în alte activităţi repetitive, deocamdată fără AI. Acum, însă, cercetătorii de la Universitatea Tsinghua din China, sub conducerea lu Liu Yang, au creat un spital experimental cu roboţi dotaţi cu inteligenţă artificială, cu rol de medici, iar aceştia au fost puşi să interacţioneze cu pacienţii aşa cum ar face-o într-un spital adevărat, pacienţii fiind şi ei ghidaţi de AI în acest experiment.

Foto: Un spital cu personal medical format din roboţi AI, într-o imagine pe care am generat-o cu ajutorul inteligenţei artificiale

Experimentul universităţii chineze nu s-a concentrat pe roboţi fizici, care să se mişte în halate albe, aşa cum ne-am putea imagina. Deocamdată vorbim practic de nişte interfeţe digitale echipate cu inteligenţă artificială pentru a testa capacitatea de interacţiune şi diagnosticare a acestora, iar de aici până la implementarea acestor capacităţi pe orice robot umanoid fizic nu e de cât un singur pas.

Noii roboţi digitali interacţionează prin limbaj verbal, putând oferi întrebări pacientului. Roboţii medicali digitali au fost divizaţi în câteva funcţii, de la medici propriu-zişi până la asistente medicale, într-o echipă de 14 roboţi în total, iar de cealaltă parte interfeţe similare au fost create şi cu rol de pacienţi, creându-se astfel un întreg spital virtual simulat de inteligenţă artificială.

În acest experiment, pacienţii AI au început a interacţiona cu medici şi asistente AI, comunicând în limbaj verbal, aşa cum s-ar întâmpla într-un spital, când vine un pacient şi trece prin consultaţii şi eventual diagnosticări. Pacienţi AI generau simptome şi răspundeau la întrebările medicilor, iar roboţii medici şi-au dirijat propriul proces de corelare logică şi diagnosticare, până la obţinerea unui rezultat. Într-o singură zi, acest spital experimental a putut procesa 3.000 pacienţi, iar în peste 3 zile, cât a durat acumularea de date şi observarea proceselor, au fost procesaţi 10.000 pacienţi. Studenţii adevăraţi la medicină, oamenii, au putut observa acest proces cu pretextul oficial că astfel vor învăţa şi ei mai bine cum să gestioneze procese de diagnosticare, însă de fapt şi-au urmărit viitorii înlocuitori.

Chinezii spun că roboţii lor medici operează pe bază de GPT-3.5, iar platforma poate fi actualizată şi extinsă la infinit pentru a devenit mai bună. Înainte ca acest experiment să fie pornit, roboţii-medici au dat examene de tipul MedQA din SUA, în baza căruia medicii îşi primesc licenţa, iar rata răspunsurilor corecte a fost de 93,06%, cu mult peste media rezultatelor obţinute de medicii oameni.

Aceşti roboţi medici cu inteligenţă artificială din China au fost antrenaţi digital să poate simula întregul proces de tratament medical, de la diagnosticare, consultare, examinare a rezultatelor şi urmărirea tratamentului cu eventuale corecţii. Deci, deşi acum interfeţele digitale au comunicat cu alte interfeţe digitale fără a lua în calcul simptome vizuale, pe care un medic adevărat le poate observa din aspectul pacientului şi din interacţiunea cu el, autorii studiului sugerează că în viitor, când aceste capacităţi vor fi integrate în roboţi umanoizi cu ochi capabili să capteze imagini şi braţe capabil să efectueze palpări, şi aceste aspecte ale procesului de diagnosticare vor fi luate în calcul.

Echipa de cercetători condusă de Liu e încântată de rezultatele indicată în primul lor experiment, declarând că o echipă de 14 medici adevăraţi ar avea nevoie de circa 2 ani ca să proceseze şi să trateze 10.000 pacienţi, în timp ce în experiment 14 roboţi medici au avut nevoie de 3 zile. Cercetătorii chinezi ne îndeamnă să ne imaginăm un viitori unde ar exista mii de spitale complet automatizate cu roboţi umanoizi medicali, şi să ne imaginăm câte milioane de vieţi ar putea salva aceşti medici.

Foto: Echipa de cercetători condusă de Liu Yang, analizează datele experimentului

Totuşi, după anunţarea acestui prime experiment chinez, mai mulţi academicieni şi medici şi-au manifestat dezacordul cu asemenea perspectiv. Unul din ei, Dr. Dong Jiahong, academician la Academia de Inginerie din China şi lector la aceeaşi Universitate Tsinghua care a găzduit experimentul, a declarat că în medicină incertitudinea este normă şi fiecare pacient e unic. Chiar dacă doi oameni au aceeaşi maladie, evoluţia ei poate fi total diferită, iar diagnosticare presupune urmărirea acelor pacienţi şi sesizarea şi oricăror alt conjuncturi de factori care pot influenţa evoluţia acelei maladii la fiecare din pacienţi, iar această artă fină a acestor observaţii, corelte cu experienţe şi multă sesizare de limbaj non-verbal şi emoţii umane, e un tărâm pe care doar medicii oameni îl pot stăpâni cu adevărat.

Dincolo de asta, însă, tot acest experiment ne permite să înţelegem că la nivel tehnic e foarte probabil ca într-un timp foarte scurt să poată exista asemenea medici roboţi umanoizi, care să dea o performanţă poate chiar mai bună decât medicii umani. Doar că ar trebuii să ne întrebăm cu toţi dacă nu cumva trebuie să existe domenii unde umanitatea ar trebui să nu se bizuiască pe inteligenţă artificială nu pentru că aceasta n-ar putea avea performanţe acolo, ci pentru că aceste abilităţi enorme ale oamenilor şi ale medicinei stăpânite de oameni s-ar pierde într-o zi exclusiv în mâinile inteligenţei artificiale, iar oamenii, fără aceşti roboţi şi aceste sisteme, ar deveni incapabili să posede aceste abilităţi absolut cruciale pentru civilizaţie, care ne-au făcut să progresăm atât de mult în ultimele secole ca civilizaţie.

Dacă în fabricile auto cumva munca e relativ mecanică şi repetitivă şi aparent poate fi mai uşor încredinţată roboţilor, atunci în medicină, unde misiunea primară e de a salva vieţi umane, dilema e mult mai mare dacă e cazul să înmânăm toate cheile de la un spital roboţilor medici, iar apoi şi a întregului sistem medical.