Un camion minier din Turcia, care consuma 100.000 litri de diesel anual, a devenit electric acum şi nu mai trebuie să se alimenteze niciodată, având zero costuri

Camioanele miniere sunt printre cele mai mari vehicule terestre din lume, într-atât de mari încât de la o anumită dimensiune motoarele lor diesel nu mai propulsează roţile prin cutii de viteze, ci prin generare de electricitate şi trimitere a acesteia prin fire către electromotoare poziţionate lângă roţi. Însă chiar şi aşa, consumul de carburant al acestor camioane e uriaş. Cum ar fi, însă, ca acelaşi camion care consuma sute de mii de litri de diesel să devină brusc unul ce nu are nevoie de niciun dolar pentru costurile sale de consum? Ei bine, elveţienii de la ABB, anunţă că au modificat un camion diesel din Turcia, care consuma 100.000 litri de motorină anual, astfel încât acesta să aibă acum zero costuri pentru că nu va mai fi nevoit să stea la încărcare niciodată.

Camionul original era un Euclid R85B, produs în 1994, camionul fiind echipat cu un motor diesel de origine Cummins pe atunci, de 925 CP. Sarcina utilă originală a camionului era de 83,5 tone, iar masa totală cu tot cu încărcătură ajungea la 147 tone. Într-o astfel de configuraţie, muncind la mina din Kocaeli-Korfe, în estul regiunii Marmara din Turcia, acesta consuma anual 100.000 litri de motorină!

Marca Euclid poate părea necunoscută pentru mulţi dintre noi, dar Euclid a fost un producător american, care a fost ulterior vândut celor de la Daimler, iar după o perioadă către o companie numită Clarks, care a fondat la rândul ei o companie comună cu producătorul Volvo, cunoscut azi drept Volvo Construction Equipment, cel care construieşte o mulţime de utilaje şi excavatoare. Volvo la rândul lui a avut ulterior un alt parteneriat cu Hitachi, iar ulterior Hitachi a cumpărat complet acea companie nou formată şi ea a evoluat în compania Hitachi Construction Machinery de azi, care produce şi acum asemenea camioane miniere. Iar întrucât Hitachi a avut un parteneriat pe filiera produselor electrice mari şi transformatoare cu ABB, iar ulterior a cumpărat complet şi acea companie, formând compania Hitachi Energy de azi, cei de la ABB au avut acum acces uşor atât de specificaţiile inginereşti originale ale camionului, cât şi la experienţa proprie enormă în instalaţii electrice.

Camionul a trecut printr-o conversie completă de la propulsia pe bază de motorină la una electrică, iar în loc de motorul diesel, camionul a primit un nou electromotor, pe care ABB îl produce pentru camioane miniere grele şi chiar locomotive. Electromotorul, apropo, e unul răcit cu aer.

Foto: Electromotorul ABB, instalat acum pe camion

Acesta îşi ia electricitatea de la o baterie ce conţine litiu, dar, întrucât ABB anunţă 20.000 cicluri durată de viaţă pentru ea, probabil vorbim despre o baterie LTO, cu litiu-titanat, similară celei de pe remorcherul electric produs de Damen, despre care menţionam într-un articol recent.

Acum, bineînţeles, am ajuns şi la momentul marii întrebări — cum va putea acest camion de acum încolo nu doar să nu mai consume diesel, ci şi să aibă zero costuri de consum de electricitate? Cum va putea acest camion efectiv să nu aibă nevoie niciodată să fie conectat la o staţie de încărcare a bateriilor sale, dacă tot le are? Perpetuum mobile nu s-a inventat, încă, deci trebuie să existe o altă explicaţie genială.

Iar această explicaţie vine din relieful minei unde va opera camionul şi efectul gravitaţiei şi energiei potenţiale. Mina are o asemenea localizare, încât camioanele coboară încărcată, pe o pantă cu declivitate medie de 18-20%, iar înapoi urcă deşarte. Respectiv masa camionul la coborâre poate fi de 145 tone, iar acum şi mai mult, iar la urcare va fi de doar circa 65 tone.

Foto: Camionul coboară încărcat pe teritoriul minei

Coborând cu o masă de 145 tone, camionul generează electricitate prin obişnuitele mecanisme de recuperare pentru propulsia electrică, acelaşi motor ABB devenind generator şi trimiţând energia în baterie. Apoi, la urcare, cantitatea de electricitate necesară propulsiei camionul gol e mai mică decât cea generată la coborâre, iar astfel camionul are un mic plus de energie de rezervă şi nu mai are nevoie să stea la vreo priză să-şi încarce bateriile. Prin această formulă genială, camionul operează efectiv cu zero costuri de combustibil pentru mină, fără vreo staţie de încărcare, fără vrun fir şi fără vreo metodă adiţională de a-i produce electricitatea.

Foto: Acelaşi camion urcă descărcat apoi

Cititorii noştri fideli ar putea să-şi amintească de o reţetă similară a unui alt camion care funcţiona similar într-o mină din Elveţia, despre care am scris acum câţiva ani, şi adevărul e că cele două camioane sunt foarte similare în principiul de funcţionare, doar că acel camion era bazat pe un Komatsu, era făcut de o companie mai mică elveţiană şi însuşi camionul era un pic mai mic, la 65 tone sarcină utilă şi 45 tone masă proprie, cu o masă totală de 110 tone. Dar acel camion folosea avantajul gravităţii şi reliefului în mod similar.

Aşadar, după ce a funcţionat 30 de ani ca un camion diesel şi a ajuns la sfârşitul ciclului său de viaţă, acum acest camion Euclid din Turcia a obţinut un al doilea capitol în viaţa sa, şi un nou termen de exploatare de mulţi ani înainte. Astfel, această schimbare evită emiterea a 245 tone de CO2 anual din arderea celor 100 tone de motorină pe care camionul le consuma, iar pe lângă asta, datorită evitării casării lui, amână pentru o bună perioadă şi emiterea de CO2 din producţia altui camion nou.