Care e progresul actual al construcţiei liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcăneşti-Chişinău, care va permite o interconectare mai sigură cu România şi UE

Despre decizia de a construi noua linie electrică aeriană (LEA) de 400 kV Vulcăneşti-Chişinău se vorbeşte de mai mult timp, iar la un moment dat pauza mai lungă dădea impresia fie că linia e deja construită, fie că a fost suspendată. Lucrările, însă, au demarat fizic abia acum câteva luni, cu întârziere, iar în primăvara acestui an în Moldova au fost livrate şi transformatoarele imense de la Siemens Energy pentru a fi montate la staţia Chişinău a acestei noi linii. Ei bine, acum Ministerul Energiei din Moldova a raportat şi care e progresul actual al construcţiei LEA Vulcăneşti-Chişinău.

Foto: Starea actuală a lucrărilor de construcţie a LEA Vulcăneşti-Chişinău

Noua linie electrică aeriană va asigura o interconectare mai sigură cu România şi cu UE, dar totodată va elimina o mare vulnerabilitate de sistem, pe care autorităţile de la Chişinău au admis-o timp de peste 30 de ani, şi aici ne referim la faptul că Moldova are o singură linie de 400 kV de conectare cu România, iar această linie trece parţial pe teritoriul Ucrainei, apoi ajunge în regiunea transnistreană, unde e distribuită spre linii de putere mai mică, la 330 kV, şi abia pe linii de 330 kV ajunge în Chişinău.

Probabil nu trebuie să mai explicăm de ce asta e o mare vulnerabilitate de sistem, marea întrebare este cum de această stare a lucrurilor s-a perpetuat peste 30 de ani până acum.

Ei bine, acum e construită linia de 400 kV dintre Vulcăneşti şi Chişinău, care va elimina tranzitarea teritoriul Ucrainei şi totodată va crea un punct localizat lângă Chişinău de transformare şi distribuţie a energiei transportate de ea spre linii de 300 kV, care să ducă spre capitală şi spre alte regiuni ale Moldovei.

Foto: Traseul LEA Vulcăneşti-Chişinău

Iar pe lângă asta, Moldova şi România vor mai construit încă două linii aeriene de 400 kV pentru interconectarea reciprocă — între Bălţi şi Suceava şi între Străşeni şi Gutinaş. Aceste linii vor putea împreună să asigure susţinerea unui flux de energie mai mare decât puterea necesară Moldova, având suficiente rezerve implantate pentru redundanţă. De asemenea, rezervele mai mari de transport pot fi utile şi României şi UE, întrucât acum şi Ucraina e parte a sistemului energetic european comun, iar în ultimul an România, şi UE prin România, a exportat frecvent energie spre Ucraina, o partea din ea tranzitând Moldova şi folosind liniile electrice din Moldova, fapt care e confirmat de datele de bilanţ din sistemul Moldelectrica.

Acum construcţia LEA Vulcăneşti a ajuns la o etapă în care 20% din fundaţiile pilonilor, sau peste 100 în număr absolut, sunt în lucru, cea mai mare parte din ele fiind în perimetrul localităţilor din UTA Găgăuzia.

Totodată, peste 70% din despăgubirile pentru proprietarii de terenuri unde au loc lucrări au fost deja trimise spre plată, iar acest proces este de multe ori unul ce frânează lucrările fizice. Ministerul Energiei, cât şi unitatea UCIPE, direct responsabilă de implementarea acestui proiect, confirmă deocamdată că lucrările decurg într-un ritm care va permite încadrarea în termenul limită, promis de autorităţi. Acest termen a fost anunţat ultima dată în momentul începerii fizice a lucrărilor, în aprilie 2024, ca fiind stabilim pentru luna decembrie 2025.

LEA Vulcăneşti-Chişinău are 157 km lungime, va avea peste 500 piloni şi peste 1.500 km de conductoare. Puterea nominală a liniei e de 500 MW, iar cea maximă e de 630 MW, ceea ce asigură confortabil 50% din puterea maximă ce poate fi necesară Moldovei la orele de vârf, iar dacă raportăm la puterea din orele de zi şi de seară din zile uzuale, atunci cifra reprezintă până la 55-70% din puterea necesară.