Energia din surse eoliene şi solare în Uniunea Europeană a depăşit-o în 2024 pe cea produsă din toate sursele fosile luate la un loc, iar evoluţia cifrelor e fascinantă

În ultimii ani, ştirile despre noi şi noi parcuri eoliene şi fotovoltaice construite în Europa, pe uscat sau în apele din preajma liniilor de ţărm, au tot venit cu o intensitate fără precedent, marcând în mod clar o dezvoltare şi o schimbare majoră a modului în care Europa îşi generează electricitatea. Iar toate aceste parcuri noi eoliene şi fotovoltaice au dat şi rezultate excepţionale în cifre din viaţa reală, cuantificate în sistemele energetice ale ţărilor din Uniunea Europeană. Într-atât de mare e impactul, încât în prima jumătate a anului 2024 producţia de electricitate din surse eoliene şi solare a depăşit-o pe cea produsă din toate sursele fosile luate la un loc, datele conţinându-se într-un raport al institutului Ember.

Din start trebuie să facem referinţă la o ştire din anul 2023, care părea să fi anunţat ceva similar, şi anume că în 2022 producţia de energie eoliană şi solară în UE a depăşit-o pe cea pe bază de combustibili fosili, însă e o mare diferenţă între performanţa atinsă atunci şi cea de acum. Atunci energia eoliană şi solară, cuantificate împreună, depăşiseră cotele individuale pe care le ocupau separat sursele fosile, cum ar fi cărbunele sau gazul. Deci eolian+solar însemna mai mult decât fie gaz, fie cărbune, ca sursă indivuală, dar dacă adunam cărbune+gaz împreună, atunci aceste surse fosile erau oricum mai mari în contribuţia lor sumară decât eolianul şi solarul luate împreună. Acum, însă, în prima jumătate a anului 2024, eolian+solar împreună înseamnă mai mult decât absolut toate sursele fosile luate şi calculate împreună. Iar evoluţia acestor cifre, pe care a reuşit Europa să le atingă acum, e de-a dreptul fascinantă, mai ales atunci când intrăm un pic mai mult în profunzimea lor, pentru că performanţa de acum a energiei regenerabile se datorează şi energiei solare, şi fotovoltaice, dar şi hidrocentralelor.

Aşadar, la nivel general, consumul şi producţia de electricitate au crescut în primele 6 luni ale anului 2024 în UE, cu +0,7%, sau cu +9 TWh, faţă de prima jumătate a anului 2023. Mai exact, dacă anul trecut în primele 6 luni consumul a fost de 1.286 TWh, atunci în prime 6 luni ale anului 2024 consumul de electricitate a atins cifra de 1.295 TWh. Autorii studiului menţionează că cifra ar fi crescut mai mult, cu 2,1%, datorită unei cereri mai mari din industrie, însă rezultatul final de +0,7% se datorează unei ierni mai blânde, care a determinat un consum mai mic în segmentul casnic.

Pe fundalul unei creşteri a consumului şi producţiei de electricitate în UE în primele 6 luni ale anului 2024, a avut o loc scădere semnificativă a producţiei de electricitate din surse fosile, precum gazul şi cărbunele în toate variaţiile sale, inclusiv lignit. Producţia de electricitate pe bază de gaz a scăzut cu -14%, sau cu -29 TWh în primele 6 luni ale anului 2024, faţă de perioada similară din anul trecut. Iar producţia de electricitate pe bază de cărbune a scăzut şi mai mult, cu -24% sau cu -39 TWh în cifre absolute. Împreună, toate sursele fosile, inclusiv păcura unde a mai existat, sau generarea pe bază de diesel, au scăzut cu -17% faţă de perioada similară a anului trecut, sau cu -71 TWh în cifre absolute. Amintim, pe unele insule izolate e mai dificil să se treacă doar la surse regenerabile din cauza reţelelor mici, dar pe de o parte există deja multiple proiecte de conectare a insulelor cu reţelele continentale prin cabluri subacvatice de curent continuu HVDC, iar în unele insule mai izolate au început a fi aplicate tehnologii vechi de 100 de ani care s-au dovedit a fi utile acum pentru stabilizarea reţelelor, precum condensatoarelor sincron cu volant.

Foto: Navă care trasează cabluri subacvatice HVDC între insulele Italiei, nava fiind construită în România

Toată această scădere remarcabilă a producţiei de electricitate din surse fosile a făcut ca acestea să cuantifice doar 27% producţia de electricitate a Uniunii Europene! În cifre absolute, cele 27% înseamnă 343 TWh produşi în primele 6 luni din gaz sau cărbune. În prima jumătate a anului 2023, sursele fosile cuantificau 33%, deci o treime, iar acum se apropie deja de un sfert, după numai un an.

Atât gazul, cât şi cărbunele, au urmat tendinţa de descreştere semnificativă pe care o avea şi anul trecut, de fapt, or, cifrele pentru primele 6 luni ale anului trecut arătau că gazul scăzuse cu 16%, iar cărbunele cu 21% faţă de prima jumătate a anului 2022, deci această tendinţă din anul trecut a tot continuat cu noi şi noi scăderi de fosile.

Acum, dacă sursele fosile au scăzut atât de mult în primele 6 luni ale anului 2024, cu -71 TWh, în timp ce cifra totală a consumului a crescut cu încă +9 TWh, asta înseamnă că în tabloul general s-a forma un gol de circa 80 TWh, pe care l-au acoperit alte surse. Iar acest gol a fost acoperit de surse regenerabile precum parcurile eoliene şi solare, de rând cu hidrocentralele, dar şi de surse care nu sunt clasificate drept regenerabile, ci doar sustenabile pentru că emit zero CO2, iar aici ne referim la centralele nucleare.

Producţia de electricitate din surse solare şi eoliene a crescut la nivelul Uniunii Europene cu +13% în primele 6 luni ale anului 2024, dacă le cuantificăm împreună. În cifre absolute, cele sursele eoliene şi solare au crescut cu +45 TWh în primele 6 luni, deci aceste două surse cuantificate împreună au acoperit cea mai mare parte a acelui gol de aproximativ 80 TWh creat de scăderea de fosile şi creşterea totală a consumului.

Iar asta făcut ca în primele 6 luni ale anului 2024 sursele eoliene şi solare în producţia de electricitate să ajungă să cuantifice împreună 30% din total, sau 386 TWh. Iar de aici vine şi atingerea acestui moment istoric, menţionat în titlu — or, sursele eoliene şi solare au ocupat împreună o cotă de 30% din totalul producţiei, sau 386 TWh de electricitate, în timp ce toate sursele fosile luate la un loc au cuantificat doar 27% sau 343 TWh.

E curios să vedem şi cifrele separate pe eolian şi solar. Producţia de electricitate din surse eoliene a crescut cu +9% sau +21 TWh în primele 6 luni ale anului 2024 în Uniunea Europeană. Producţia din surse solare a crescut cu +20%, sau cu +23 TWh, în primele 6 luni ale anului 2024. Deci ambele au crescut cu cifre absolute similare, iar creşterea procentuală a energiei produse din panouri fotovoltaice e mai mare. Apropo, suma celor două cifre e menţionată drept o creştere de 45 TWh pentru că studiul Ember a rotunjit majoritatea cifrelor la ordinul întregilor, însă adunarea zecimilor în acest caz ne mai aduce un TWh în plus.

Pe lângă creşterea producţiei de electricitate din surse eoliene şi solare, însă, a avut loc o creştere formidabilă şi la energia produsă de hidrocentralele din Uniunea Europeană, cu tocmai +21% , sau +33 TWh în cifre absolute. La această creştere au contribuit condiţiile mai favorabile de ploi şi debit ale râurilor, dar şi câteva hidrocentrale noi, precum cea mai mare hidrocentrală construită în Europa în ultimii 25 de ani, inaugurată în Portugalia. Datorită ei, Portugalia şi-a crescut producţia de electricitate din surse hidro cu tocmai +69%, sau +3,5 TWh.

Foto: Hidrocentrala recent construită în Portugalia

Astfel, acel gol de 80 TWh creat de scăderea fosilelor şi creşterea consumului, a fost acoperit în raport de 45 TWh de energia solară şi eoliană şi în raport de încă 33 TWh de hidrocentrale, deci 78 TWh în total de cele trei surse regenerabile. Însă dacă analizăm sursele regenerabile separat, deci solar cu +23 TWh, eolian cu +21 TWh şi hidrocentralele cu +33 TWh, atunci ar trebui să recunoaştem că anume acestea au adus cea mai mare contribuţie individuală în acest an pentru a permite excluderea mai rapidă a fosilelor.

Iar creşterile din aceste trei surse regenerabile au făcut posibilă situaţia în care în primele 6 luni ale anului 2024 electricitatea produsă din surse regenerabile în UE să atingă şi să depăşească cuantumul de 50%, depăşindu-se recordul de anul trecând, când cifra era de 44%.

Diferenţa de la 50% până la 73% în cuantumul final e acoperită de energia de la centralele nucleare, cu zero CO2, care nu intră în clasificarea regenerabilelor, dar care permite evitarea emisiilor în producţia de electricitate. Şi energia nucleară a crescut în primele 6 luni ale anului. 2023, cu +3,1% sau +9 TWh. Deci, acel gol de 80 TWh creat de renunţarea la fosile a fost acoperit cu vârf şi îndesat de eolian, solar, hidrocentrale şi centrale nucleare, ba chiar suma creşterilor lor rezultă într-o cifră mai mar de 80 TWh, diferenţa mergând spre balanţe de export, pierderi de stocare şi acoperirea altor aspecte tehnice.

La energia nucleară creşterea e foarte interesantă, pentru că această creştere netă a avut loc pe fundalul unei scăderi aduse închiderea reactoarelor nucleare în Germania şi a unei creşteri datorate Franţei. Franţa a produs cu +19 TWh mai multă electricitate în centralele sale nucleare, datorită reactoarelor repuse în funcţiune după mentenanţă, în timp ce deconectarea reactoarelor din Germania în aprilie 2023 şi contribuţia lor în sistemul european timp de 3 luni în 2023 a însemnat acum -7 TWh generaţi în balanţa anului 2024. Totuşi, la nivelul întregii uniuni, producţia de la centralele nucleare a crescut cu 9 TWh.

Tot Germania, însă, a fost ţara care a adus cea mai mare contribuţie a scăderii generării de electricitate din cărbune şi gaz, unde ea a scăzut cu -19 TWh, aşa cum indicam într-o ştire dedicată Germaniei. Şi Italia a contribuit mult la această tendinţă, reducând cu -11 TWh generarea din fosile, şi asta inclusiv pentru că a putut genera mai mult cu hidrocentralele sale, care şi-au crescut producţia cu +56% sau +8,5 TWh.

Spania şi-a redus producţia de electricitate pe bază de fosile cu -10 TWh în primele 6 luni ale anului 2024, generând totodată cu +54% mai mult, sau +6,9 TWh cu hidrocentralele sale şi +13% sau +2,7 TWh mai mult din surse solare, încât acum aproape că nu mai are generare din cărbune iar ultimele centrale pe gaz au o durată de viaţă limitată.

Polonia a rămas ţara cu cea mai mare cotă de electricitate generată din cărbune, la 57%, dar şi asta e un minim istoric. Şi în Polonia se pregăteşte construcţia de noi centrale nucleare şi parcuri eoliene gigantice în Marea Baltică, prin urmare în următorii ani situaţia se va schimba semnificativ.

Per total, 4 ţări din UE au atins în primele 6 luni pentru prima dată punctul în care producţia lor de regenerabile e mai mare decât fosile pentru prima dată — Germania, Belgia, Ungaria şi Olanda. Cele 4 ţări s-au alăturat astfel unui club de ţări în care acest punct a fost atins mai demult: Suedia, Finlanda, Danemarca, Luxemburg, Franţa, Austria, Lituania, Portugalia, Spania. Printre ele nu se numără încă România, dar există şanse mari ca acest lucru să se producă în următorii 3-5 ani.

Toate aceste evoluţii au făcut ca emisiile CO2 generate în primele 6 luni ale anului 2024 de producţia de electricitate să scadă cu -31% faţă de anul 2022, o reducere fără precedent a emisiilor într-o perioadă atât de scurtă.

Iar faptul că hidrocentralele au contribuit atât de mult în anul 2024 la reducerea surselor fosile ar putea să ne facă să ne întrebăm dacă nu cumva anul viitor, în condiţii mai puţin prielnice pentru ele, acest proces n-ar lua o tendinţă inversă. Asociaţia Wind Europe a operatorilor de parcuri eoliene din UE estimează că în 2024 vor fi conectate parcuri eoliene noi de 15,8 GW, iar asociaţia SolarPower Europe, a producătorilor de energie din surse solare, estimează că în 2024 vor fi conectate parcuri fotovoltaice noi de 62 GW putere! Deci vorbim de o putere instalată nouă de 76,8 GW din surse solare şi eoliene, care urmează a fi adăugată până la sfârşitul acestui an în sistem. Iar aceste premise vor permite ca în prima jumătate a anului 2025 energia solară şi eoliană să o depăşească pe cea din fosile chiar dacă producţia de la hidrocentrale ar scădea la cel mai mic nivel din ultimii 5 ani, din cauza unor eventuale condiţii nefavorabile. Iar dacă hidrocentralele vor avea o performanţă similară, atunci contribuţia fosilelor va fi şi mai rapid eliminată din sistem.

Deci, atunci când cineva mai spune că maşinile electrice or fi bune, dar electricitatea pentru ele e produsă tot din cărbune sau din gaz, acest fapt pur şi simplu nu mai este adevărat, pentru că în Europa, la nivelul întregii Uniuni Europene, deja 73% din electricitate e produsă cu zero CO2 şi doar 27% mai e produsă prin ardere de combustibil fosili precum gazul şi cărbunele.

Iar asta mai înseamnă că, efectiv vorbind, Europa nu mai are nevoie de gazul din răsărit, iar cantităţile de care încă mai e nevoie pentru cotele rămase şi pentru alte aplicaţii industriale şi casnice pot fi lesne acoperite din alte surse. Şi, în primul rând, asta înseamnă că respirăm cu toţii un aer mai curat şi folosim electricitate produsă mai inteligent, cu mai mare grijă faţă de planetă.