În Marea Nordului va fi construit un nou parc eolian, electricitatea căruia va fi folosită pentru producţia de hidrogen, energie termică şi stocare în baterii

Parcurile eoliene sunt construite, iar altele noi aprobate, un ritm nemaivăzut în Europa, fapt care e reflectat deja în schimbările majore ale mixului energetic în Europa, unde peste 50% din electricitate vine din sursele regenerabile şi 73% din surse cu zero CO2. Pentru următorii ani sunt planificate un număr şi mai mare de parcuri eoliene, ia acum, la noile parcuri aprobate pentru a fi gata în 2027-2028 se remarcă deja o diversificare a funcţiilor lor. Cu alte cuvinte piaţa se maturizează, noile parcuri încep să acopere o cotă tot mai mare a necesităţilor de energie, iar unele din proiectele viitoare încep să aibă deja desemnate alte moduri de utilizare a energiei produse de acestea. În Marea Nordului, lângă ţărmul Olandei, tocmai a fost aprobat un asemenea parc eolian, pe nume OranjeWind.

Parcul avea anterior numele de Hollandse Kust West VII şi va fi situat lângă parcul Hollandse Kust Zuid, cel care avea anul trecut titlul de cel mai mare din lume din cele operaţionale, la 1.529 MW putere. Dar de curând proiectul său a fost împărţit 50% la 50% între compania germană RWE şi cea franceză Total Energies, iar aceste două companii i-au şi conturat formula prin care vor folosi viitoarea energie.

Astfel, OranjeWind va avea o putere instalată de 795 MW. Cândva, asta fi însemnat instalarea a peste 100 turbine eoliene, însă în zilele noastre pentru a asigura o asemenea putere a fost ales cel mai puternic model european de turbină eoliană maritimă — Vestas V236-15.0 MW, care are o putere de 15 MW. Iar asta înseamnă că pentru a cumula 795 MW, sunt suficiente doar 53 turbine eoliene.

Parcul va avea şi o conexiune electrică de 760+35 MW, care vor însuma aceeaşi putere de 795 MW, însă va putea fi folosită în trepte, în funcţie de nivelul de producţie în timp real. Desigur, vorbim de cabluri HVDC de curent continuu, doar că noul parc va avea nevoie de cabluri doar până la o substaţie maritimă ce aparţine celor de la TenneT. Noul parc eolian e localizat la 53 km de coasta Olandei în Marea Nordului.

Cei de la Vestas declară că turbina lor de 15 MW poate produce 80 GWh de electricitate anual, atunci când e pusă în condiţii prielnic, iar apele Mării Nordului sunt cunoscute drept unele dintre cel mai prielnice pentru energia eoliană. Prin urmare, la 53 turbine instalate în noul parc, putem estima că acesta va produce anual circa 4,24 TWh de electricitate, cifră egală cu consumul anual al Republicii Moldova şi totodată egală cu 8,5% din consumul anual al României. Deci, pentru a acoperi întregul necesar de electricitate al Moldovei, ar fi nevoie de doar 53 de asemenea turbine eoliene maritime, instalate în Marea Nordului.

Electricitatea generată de noul parc eolian va fi împărţită 50 la 50 între cele două companii deţinătoare. Total Energies va folosit puterea care îi revine pentru a alimenta o fabrică de hidrogen verde, cu instalaţii de electroliză care vor însuma o putere de 350 MW. Francezii spun că vor folosi acest hidrogen în procesele industriale de la rafinăriile lor din Olanda şi nordul Europei, în loc să producă hidrogen din gaz natural, iar astfel vor reduce semnificativ amprenta CO2 ale acelor rafinării cu circa 5 milioane de tone de CO2 anual.

Fabrica lor de hidrogen va produce 40.000 tone de hidrogen pe an, spun cei de la Total Enegies. Acum cele mai performante instalaţii industriale de hidroliză au nevoie deja de circa 51,8-52,0 kWh de electricitate pentru producţia 1 kg de hidrogen, indicator care valabil şi pentru instalaţiile dezvoltate de RWE, deci putem prezuma că viitorul proiect va folosi instalaţii de o eficienţă cel puţin similară. Asta înseamnă că pentru producţia a 40.000.000 kg hidrogen anual va fi nevoie de 2.080.000.000 kWh, ceea ce echivalează cu 2,08 TWh de electricitate, iar cu toate pierderile de transport şi pompări putem prezuma o cantitate rezervată de circa 2,12 TWh din producţia anuală de electricitate, deci exact 50% din cei 4,24 TWh ce urmează a fi produşi de OranjeWind.

Cei de la RWE vor folosi cota lor rămasă de 2,12 TWh nu pentru a o livra direct în reţeaua electrică a olandeză, ci în principal în două forme derivate. Prima din ele va alimenta centrale de baterii, iar astfel RWE va livra electricitate în reţeaua Olandei doar la orele de consum maxim, când e cea mai mare nevoie de ea. E avantajos pentru vânzătorul de electricitate, pentru că o vinde scump, dar e benefic şi pentru reţeaua Olandei, care va ava astfel asigurată energia de vârf tot din surse regenerabile.

Cealaltă componentă o reprezintă încărcarea maşinilor electrice şi o reţea de boiler-e electrice mari, asociate unor sisteme de încălzire a oraşelor. RWE va transforma energia electrică în energie termică — probabil cu ajutorul unor pompe de căldură de scară mare, precum cea din Danemarca, pe care am filmat-o noi acum câteva luni, iar acele boilere vor stoca apa fierbinte în ele în decursul a câteva ore şi o vor da în sistem din nou la orele de consum maxim. Deci, pentru ele se va folosi energia din orele de consum minim, iar livrarea de căldură va avea lor în orele de consum maxim.

Turbinele eoliene vor începe a fi instalate în noul parc în 2027 — într-atât de mare e rândul la producţia de turbine şi la instalarea lor acum. Inaugurarea şi conectarea lui va avea loc în anul 2028. Iar felul în care va fi folosită electricitatea în noul parc eolian ne arată clar că piaţa energetică europeană se pregăteşte deja de o etapă viitoare de peste câţiva ani, când electricitatea produsă cu zero CO2 emis se va apropia de cota de 100%, iar noile proiecte inaugurate vor putea începe să asigure şi decarbonizarea industriei, transportului şi a producţiei de energie termică pentru încălzirea oraşelor.