Norvegia, ţara unde 90% din maşinile cumpărate noi sunt electrice, a publicat date statistice despre cât au consumat staţiile fast charge din totalul de electricitate din ţară

De multe ori când se vorbeşte despre o popularitate tot mai mare a maşinilor electrice şi o cotă tot mai mare a lor pe drumuri, scepticii indică problema consumului adiţional de electricitate pe care-l vor genera aceste maşini la nivel de ţară şi presiunea pe care o pot pune acestea pe reţeaua electrică a unei ţări. De fapt, aceste probleme, deşi logice, sunt mai mici decât ar părea la prima vedere, da chiar şi aşa în toate ţările europene şi în SUA, spre exemplu, reţelele electrice sunt într-o permanentă actualizare cu transformatoare noi, cu linii mai puternice şi cu noi soluţii de stocare şi stabilizare, cu evoluţii pe care le reflectăm des în articolele noastre. Dar acum ţara cu cea mai mare proporţie de maşini electrice pe străzile sale, Norvegia, acolo unde circa 90% dintre maşinile cumpărate noi sunt electrice deja, a publicat date statistice despre cât au consumat staţiile fast charge din totalul electricităţii din ţară.

Aşadar, pe întreg parcursul anului 2023, toate staţiile fast charge din Norvegia, destinate încărcării maşinilor şi camioanelor electrice, au cumulat un consum de 302,4 GWh. E o cifră aparent mare, dar ca să o înţelegem cu adevărat ea trebuie plasată în context.

În contextul Norvegiei — o ţară care are o industrie dezvoltată şi care foloseşte pompe de căldură pe larg atât în încălzirea caselor individuale, cât şi a unor oraşe, consumul total de electricitate în anul 2023 a fost de 127 TWh, ceea ce echivalează cu 127.000 GWh. Prin urmare, cei 302,4 GWh consumaţi la staţiile fast charge din Norvegia echivalează cu o cotă de doar 0,2% din toată electricitatea consumată în ţară!

În acelaşi timp, în anul 2023 Norvegia a produs 154 TWh de electricitate, cu 5,5% mai mult decât anul anterior, mărindu-şi şi mai mult surplusul şi exporturile de energie. Deci, această ţară nu doar că reuşeşte să-şi acopere consumul nou generat de creşterea numărului de maşini electrice, ci-şi creşte producţia generală mai repede, astfel încât poate folosi mai multe pompe de căldură în loc de a arde hidrocarburi.

Apropo, în Norvegia la finalul anului 2024 erau 8.660 staţii de încărcare fast charge, ceea ce reprezintă o creştere cu aproximativ 44% a numărului lor, sau cu circa 2.400 punte în plus, faţă de anul anterior. Iar în această cifră intră doar prize fast charge, întrucât cele cu curent alternativ mai slabe, instalate la hotele sau în alte locuri, totalizează tocmai 18.000 de puncte, şi au crescut şi ele. Şi chiar dacă am considera că norvegienii preferă să încarce acasă, la alte prize dcât fast-charge, şi cantitatea de energie consumată ar fi acolo de 4 ori mai mare decât la prize fast charge, consumul total generat de toate maşini electrice tot ar fi de până la circa 1% din consumul total al ţării. Iar dacă o ţară poate înlocui atât de mult petrol şi exclude atât de multe emisii CO2 şi noxe cu preţul de a aloca 1% din consumul său de electricitate maşinilor electrice — tabloul indicat de Norvegia e pur şi simplu formidabil.

Desigur, menţionând asta nu putem să nu menţionăm şi cum a fost produsă electricitatea în Norvegia, în anul 2023. Hidrocentralele au produs 89,2% din cei 154,0 TWh — deci 137,67 GWh, mai mult decât consumul de 127 GWh al ţării, pentru că-n cazul Norvegiei vorbim de surplus faţă de consum şi pentru că Norvegia are atât de multe lacuri de acumulare şi hidrocentrale, încât dacă n-ar mai ploua şi ar folosi doar apa stocată în ele, şi-a asigura 7-8 luni de consum de electricitate doar din apa disponibilă acolo.

Electricitatea produsă din surse eoliene a cuantificat 9,1% în 2023 în Norvegia, sau 14 TWh. Energia venită de la panourile fotovoltaice a cuantificat 0,1%, sau circa 154 GWh. Aici trebuie să spunem că energia din surse solare a crescut mult în 2024 în Norvegia, doar în trimestrul 2 al anului 2024 a producând 142 GWh, deci aproape cât întreg anul 2024.

Foto: Panouri fotovoltaice verticale, amplasate pe un stadion din Norvegia

Dar, raportând la anul 2023, energia de la hidrocentrale, din surse eoliene şi solare a cuantificat împreună 151,8 TWh din cei 154,0 TW produşi — deci energia regenerabilă în Norvegia a cuantificat 98,5% din totalul energiei produse şi 119,5% dacă o raportăm la consum!

Producţia de energie din surse termale a cuantificat doar circa 1,5%, şi ea mai există acolo unde a mai rămas câte o centrală termică sau pe insule mai izolate.

Deci, în cazul Norvegiei, maşinile electrice au cu adevărat practic zero emisii CO2! Şi dacă ar vrea cineva să spună că producţia lor generează mai mult CO2 — şi acest argument se subţiază, întrucât aşa cum spuneam ieri Porsche va folosi aluminiu cu impact mai redus de CO2 tot graţie hidrocentralelor din Norvegia, iar producători precum Northvolt din Suedia produs deja baterii folosind energie regenerabilă, cu materiale preponderent cumpărate de la mine unde se operează cu utilaje electrice.

Însă nu putem să nu remarcăm cât de lucizi şi echilibraţi rămâne Norvegienii în felul în care-şi echilibrează producţia şi reţeaua, ţinându-se aproape de cota de 90% energie produsă de hidrocentrale, ceea ce permite înglobarea energie produse din surse solare şi eoliene fără nevoia de a avea centrale de stocare prin baterii imense, pentru că atât stocarea, cât şi echilibrarea producţiei, poate fi făcută cu hidrocentralele.