Chinezii au instalat cea mai mare şi mai puternică turbină eoliană de uscat, cu cifre aproape utopice de producţie a electricităţii promise

China a tot marcat recorduri după recorduri în ultimii doi ani în puterea şi diametrul turbinelor eoliene maritime. Acum câţiva ani, danezii de la Vestas marcau recordul mondial pentru cea mai puternică turbină, lansând modelul V235-15.0MW, de 15 MW, destinat instalării în mări cu vânturi prielnice, şi care se laudă până în prezent cu un factor de capacitate admirabil, care poate ajunge până la 60,8%, ceea ce se traduce într-o producţie de 80 GWh anual dintr-o singură turbină. Ulterior chinezii au lansat turbine maritime de 16 MW, de 18 MW, de 20 şi chiar 22 MW, unele din ele fiind anunţate şi abia urmând a fi instalate, iar altele fiind deja operaţionale sub formă de test. Însă randamentul multora e mai mic, astfel încât producţia efectivă promisă e mai mică dintr-o putere instalată mai mare, decât în cazul turbinei Vestas de 15 MW. Acum, însă, chinezii de la Sany au instalat cea mai mare turbină de uscat şi anunţă nişte cifre uriaşe de producţie, care sună aproape prea frumos ca să fie adevărat, mai ales dacă intrăm un pic mai mult în esenţa lor.

Foto: Turbina eoliană maritimă Vestas V236-15.0 MW, care a devenit emblematică în industrie

Turbina anunţată acum de chinezi ca fiind instalată în primul exemplar de test are 15 MW şi echivalează astfel puterea turbinei emblematice de la Vestas, cu marea diferenţă că turbina daneză e prevăzută pentru instalare maritimă, în timp ce cea chineză — pentru uscat. Turbinele eoliene de uscat în lume ajung până la maxim 7,2-7,6 MW, deci noul model chinezesc dublează dintr-o mişcare puterea instalată şi sare cu mult în faţă cu parametrii săi, marcând recorduri mondiale printre modelele de uscat.

Ei bine, dacă turbina daneză maritimă are 236 metri diametru, cea de uscat chineză are 270 metri, iar diametrul mai mare pentru aceeaşi putere e perfect explicabil în contextul în care vânturile de uscat sunt de obicei mai slabe decât cele din mare, iar turbina are nevoie de o arie mai mare de captare pentru a putea propulsa generatorul de 15 MW. În cazul turbinei chinezeşti noi, aria cuprinsă se cifrează la 57.256 metri pătraţi, sau circa 5,72 hectare.

Noua turbină are numele complet de Sany SI-270150, unde 270 e diametrul total al elicei şi 150 vine de la 15,0 MW putere. Fiecare pală are 131 metri, iar la începutul acestui an Sany se mândrea cu faptul că a lărgit una din fabrici special pentru a putea produce pale atât de mari pentru noul model de turbină.

E curios şi faptul că noua turbine are o proporţie mare de fibră de carbon în construcţia sa, fapt care a contribuit la saltul enorm în putere pe care-l realizează. Totodată turbina are o rigiditate structurală mai mare şi o masă inertă a elicelor mai mică şi promite o durată de viaţă cuprinsă într 25 şi 30 de ani.

Sany nu anunţă producţia anuală de electricitate în kWh sau un factor de capacitate exact, făcând referinţă doar la recorduri şi menţionând că o singură asemenea turbină poate produce electricitate cât să acopere consumul anual a 160.000 gospodării din China. Sună ca o cifră excepţional de mare, dar noi ne-am zis că ea ar merita un pic verificată.

Cât e consumul anual al unei gospodării din China în prezent? Cam 6.250 kWh la nivelul anului 2022, cu o posibilă creştere pentru 2023 sau 2024. Deci, o gospodărie însemnă 6,25 MWh anual în consum de electricitate în China, sau cam 520 kWh lunar în mediu, urban şi rural.

Ca să se asigure consumul anual pentru 160 mii gospodării, ar trebui să înmulţim 160.000 cu 6,25 MWh şi am ajunge la o cifră de 1.000.000 MWh anual, sau 1 TWh! Din promisiunea de producţie a celor de la Sany am putea înţelege, deci, că o singură asemenea turbină ar putea produce 1 TWh anual, pentru că de obicei când un producător menţionează pentru câte gospodării poate acoperi consumul anual iar drept bază producţia tot anuală a turbinei sale. Cifra de 1.000.000 MWh, însă, nu poate nicidecum fi produsă de o singură turbină într-un an, pentru că asta ar însemna că într-o zi ea ar produce 2.740 MWh (1.000.000 / 365 zile), iar într-o oră ea ar produce 114 MW. La o puter instalată de 15 MW, asta ar însemna să opereze în mediu la 761% din puterea sa.

Prin urmare, explicaţia promisiunilor mari e un pic alta — cei 1.000.000 MWh menţionaţi vor fi produşi pe durata întregii durate de viaţă a turbinei, de 25-30 ani. Iar atunci avem 40.000 MWh produşi anual în cazul duratei de viaţă de 25 ani şi 33.333 MWh în cazul duratei de viaţă de 30 de ani. E o mare diferenţă, deci, în faptul că o turbină poate produce în 25 sau 30 de ani ceea ce consumă acele 160.000 gospodării într-un, decât să se lasă impresia că ea poate acoperi în fiecare an consumul lor.

La 40.000 MWh produşi anual, asta înseamnă doar jumătate din producţia promisă de turbina maritimă Vestas, şi e firesc ca cea de uscat să fie mai mică. Vorbind în factor de capacitate pentru turbina chineză, atunci avem o putere medie de 4,56 MW, ceea ce, raportată la 15 MW, rezultă într-un factor de 30,4%, cifră care e e deja în limitele oarecum standard pentru turbinele eoliene de uscat, şi nu bate record prin randamentul procentual, ci doar prin scalarea sa mare, care permite ca datorită puterii mari instalate şi diametrului mare o singură turbină să producă simţitor mai mult decât altele de uscat.